Pentru că an de an se întâmplă să pregătesc câțiva elevi pentru a depăși această cumpănă educațională a vieții lor, de fiecare dată mă întreabă dacă nu cunosc pe cineva  dispus să intervină în favoarea lor sau dacă nu poate chiar subsemnatul să le ofere o mână de ajutor pe lângă ajutorul oferit sub forma ședințelor de pregătire. Sumele oferite pleacă de la 300 de euro și merg lejer până la 1.500 de euro, în funcție de gradul de retardare mintală a fiecăruia. Printre ei, se găsesc și tineri care nu au nevoie nici de pregătire, nici de mită pentru a trece examenul respectiv, dar respectivilor le lipsește total încrederea în sine iar banii cheltuiți în acest scop le încarcă sufletele cu certitudinea că totul va fi bine și așa nu leșină în sala unde susțin examenul. Se vindecă cu ocazia asta și de anxietate, pentru că, trebuie să recunoaștem, foarte mulți tineri sunt cam slabi de înger iar sufletele lor sunt mai firave ca o păpădie în bătaia vântului. Nu știu de unde mama dracului atâția frustrați! O fi de vină lipsa afecțiunii părintești, o fi de vină prea multă afecțiune părintească, o fi de vină televizorul (de fapt asta se face vinovat de toate relele generației mele), o fi de vină internetul sau pur și simplu așa trebuie să fie!?!

Nu mi-e milă de ei defel. Sunt defecți, dar viața va încerca să-i repare pe fiecare în parte cum va putea. Cu unii va reuși, cu alții nu. Chestia e că orice „reparație” va veni prea târziu, după ce o bună perioadă de timp o să avem de-a face cu indivizi nefuncționabili din punct de vedere social și nu numai. Lucrând cu ei de aproape 10 ani, nu mă tem să afirm că peste 30% dintre tinerii noștri nu vor fi cu nimic utili societății. Vor face umbră pământului degeaba. E un procent uriaș care ar trebui să ne trezească și să ne facă să identificăm cauza acestui fenomen de amploare. Personal cred că familia contemporană este principala vinovată pentru apariția acestor generații de prăpăstioși, cărora părinții le suflă nasul sau le oferă bani până la 30 – 40 de ani. „Să se simtă și ei bine!”. Prin aceasta nu-i responsabilizează și nici nu le oferă niște repere morale pe baza cărora să-și poată construi viitorul. Următoarea pe listă este școala, care a devenit o glumă, aceasta fiind și motivul pentru care nu o mai ia nimeni în serios. Dacă nu a devenit o glumă, atunci în mod cert a devenit un market de cartier, unde cumperi posturi, cumperi locuri, vinzi funcții, schimbi rezultate. O mizerie care contribuie la desăvârșirea unor generații de indivizi care cred doar în bani și în puterea  lor, nicidecum în ei însăși. Pe această scară de valori, individul nu mai reprezintă nimic, iar încrederea sa este direct proporțională cu contul din bancă. Trist!

Despre autor

Postari asemanatoare