Ieri, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a sărbătorit 26 de ani de activitate în învățământul sucevean. Prin caracterul său mixt tehnic-ingineresc și umanist al programelor de studii oferite, Universitatea din Suceava se distinge de multe alte universități publice din țară.

profesor universitar doctor inginer Valentin Popa, rectorul Universității Ștefan cel Mare SuceavaValentin Popa, rectorul universității: „USV este singura instituție românească de învățământ superior din regiune”

 

Rectorul USV a menționat că: „unul din evenimentele marcante, deosebite atât pentru comunitatea academică suceveană, cât și pentru oraș și regiune, a fost prima întâlnire oficială a doi șefi de stat într-o universitate românească. Întâlnirea a avut loc cu ocazia decernării titlului de «Doctor Honoris Causa» în luna iulie a anului trecut, excelenței sale, Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova. Alături de acest eveniment am avut onoarea să găzduim și o conferință internațională la care au participat curțile constituționale ale României, Republicii Moldova și Lituaniei. Studenții noștri de la drept, au avut ocazia să afle informații, părerei, opinii și analize ale celor mai îndreptățiți oameni în domeniul constituțional”.

Clasamentul neoficial al brevetelor acordate de OSIM situează USV pe primul loc într-un clasament al universităților românești.

 

profesor universitar doctor Mircea Dumitru, rectorul Universității din BucureștiRectorul universității din București: „apreciem contribuția Universității «Ștefan cel Mare» la consolidarea învățământului românesc”

La oficierea celor 26 de ani de învățământ universitar sucevean a fost prezent și rectorul universității din Bucureți, profesorul universitar doctor Mircea Dumitru.

Acesta e declarat că: „în acest moment aniversar, când instituția pe care o conduceți împlinește 26 de ani de existență, comunitatea academică din București vă adresează cele mai călduroase felicitări. Suntem alături de colectivul de elită al Universității «Ștefan cel Mare»  din Suceava care include personalități de înaltă ținută științifică, etică și profesională cu rezultate deosebite în domeniile lor de competență și cu largă recunoștere națională și internațională”.

 

profesor universitar doctor Mihai Dimian, prorector USVMihai Diminat, prorector USV: „Ne aflăm într-o stare de competiție directă cu marile universități din România”

 

Profesorul universitar doctor Mihai Dimian este de părere că „în România este o barieră națională în calea afirmării internaționale a cercetării românești în domeniu. Faptul că la nivel național nu există o recunoaștere adecvată internațională se creează criterii care opresc dezvoltarea internațională a acestui domeniu”.

Prorectorul USV a subliniat faptul că sunt 333 de reviste economice cotate ISI care au factor de impact mare de 5.5 sau 6.5, iar că în orice universitate din Statele Unite, departamentul de economie este în egală măsură contributor la aceste rezultate cu departementele de inginerie și de științe.

„Haideți să trecem peste aceste interpretări naționale că oamenii din anumite comisii nu au publicat și consideră că nu acesta este standardul. Ei între ei se citează, ei între ei se cunosc. România nu face parte din această rețea în domeniul economic”, a concluzionat Mihai Dimian.

 

Doctor Honoris Causa acordat academicianului Mircea MartinTitlul de „Doctor Honoris Causa”, acordat academicianului Mircea Martin

 

În cadrul evenimentului s-a acordat titlu de „Doctor Honoris Causa” al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, academicianul Mircea Martin. Acesta este membru corespondent al Academiei Române, profesor al Universității București, critic literar și teoritician al criticii, unul din intelectualii de primă mărime din spațiul public postbelic.

Titlul de Doctor Honoris Causa a fost acordat pentru contribuția decisivă la dezvoltarea studiilor literare românești și sincronizarea lor cu direcțiile de cercetare europene și, deopotrivă, pentru plasarea cercetării literare pe terenul angajării și responsabilității morale.

 

Absolvenții de clasa a XII-a, și nu numai, au posibilitatea de a alege din diferitele domenii pe care USV le pune la dispoziția elevilor. Aceștia pot alege o facultate în domenii precum științe ale naturii, științe inginerești, științe umaniste, științe sociale, științe economice și administrative. Relațiile armonioase dintre aceste structuri înlesnesc şi încurajează abordările multidisciplinare pe linie didactică, dar mai ales pe linie de cercetare.

 

Scurt istoric

1963-1975: Etapa învățământului superior pedagogic

La 1 octombrie 1963, deschiderea festivă a cursurilor primului an universitare la Suceava, a fost salutată de primul rector al institutului, scriitorul, criticul și istoricul literar, profesor universitar doctor Constantin Cioproga.

Acesta declara la vremea respectivă că „Suceava trăieşte azi un moment istoric, înălţător. Vechea Cetate de Scaun, devenită un oraş modern, dobândeşte un institut de învăţământ superior. Semnificaţia acestui eveniment cultural este imensă. Întemeierea celui mai nou aşezământ de profil universitar în această parte de nord a Moldovei răspunde necesităţii de a răspândi ştiinţa în popor, de a oferi tuturor celor însetaţi de cultură premisele dezvoltării lor optime”.

1976-1984: Etapa insitutului de învățământ superior mixt, pedagogic și tehnic

La mijlocul anilor ’70, dezvoltarea economică a regiunii de nord a ţării a impus şi formarea de specialişti în inginerie, şi mai ales în inginerie mecanică. Astfel, în 1976, ca urmare a faptului că o serie de specializări ale Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi funcţionau deja la Suceava de câţiva ani, au fost înfiinţate specializările: Tehnologia Construcţiilor de Maşini (TCM) şi Tehnologia Produselor Alimentare de Origine Animală, pentru ingineri şi subingineri.

În acel an, personalul academic al institutului cuprindea 56 cadre didactice pentru 394 de studenţi. Evoluţia numărului de studenţi din Institut a fost rapidă: 515 în anul universitar 1978/1978, 1.072 în 1980/1981.

1984-1989: Etapa institutului de subingineri

Cea de-a treia etapă a evoluţiei învăţământului superior din Suceava a fost cea mai complexă şi contradictorie, conţinând atât elemente de continuitate, cât şi de discontinuitate. Din nefericire, ca urmare a politicilor de dezvoltare duse în anii ’80, Institutul şi-a pierdut independenţa administrativă, dar a continuat să funcţioneze didactic şi ştiinţific ca facultate subordonată Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi. Intrarea în lichidare a facultăţilor umaniste a reprezentat o grea pierdere pentru comunitatea suceveană. Foarte multe cadre de valoare au fost transferate în alte centre universitare sau la alte instituţii. Cu toate acestea, în anul 1985 au apărut cursurile serale pentru ingineri în „Mașini unelte”, „Echipamente tehnologice” și „Energetică industrială”, urmând ca apoi, în anul 1986 să apară cursurile serale pentru ingineri în „Automatizări și Calculatoare”.

1990 – Prezent: Etapa Universității „Șteface cel Mare” din Suceava

La 7 martie 1990, prin Hotărârea Guvernului României, Institutul a devenit Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV), iar etapa care a urmat a însemnat consolidare academică, diversificare didactică şi ştiinţifică şi afirmare pe plan intern şi internaţional.

Universitatea a luat în titulatura sa oficială numele domnitorului Ştefan cel Mare, nu doar pentru a aduce un omagiu spiritului uman pus în slujba progresului economic, stabilităţii politice şi dezvoltării culturale, dar şi pentru a-şi sublinia dorinţa şi capacitatea de a contribui efectiv la transformarea benefică a Bucovinei din punct de vedere social, cultural şi economic.

Coroana din sigla USV a fost aleasă ca simbol al puterii minţii, al libertăţii şi al demnităţii spiritului uman. Fiind de fapt o stilizare a coroanei lui Ştefan cel Mare, ea sugerează curajul Universităţii de a-şi asuma transmiterea unor valori perene într-o societate modernă cu repere extrem de mobile. Imaginea din centrul coroanei, asemănătoare unui tânăr cu braţele ridicate, evocă principalele trăsături ale celor care optează, ca studenţi sau profesori, pentru universitatea suceveană: dorinţă de evoluţie, aspiraţie către înălţime, deschidere către celălalt, entuziasm.

În anul 2015, în cadrul universității au funcționat nouă facultăți având 44 de programe de studii universitare de licență, cu unul mai mult față de anul precedent, nouă programe de studii pentru învățământul la distanță, 35 de programe de studii de masterat, cu două mai multe decât anul trecut și 15 domenii de doctorat, cu unul mai mult față de anul anterior.

La USV au absolvit 1.664 de studenți la licență, 820 de masteranzi și 30 de doctoranzi.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.