Nimic nu m-a pregătit pentru ceea ce avea să mi se întâmple la această lansare de carte. În locul unui critic cunoscut care să ne vorbească despre autoare și conținutul cărții, Chris Simion ne-a pus pe noi să vorbim, instigându-ne la comunicare spirituală și la ridicarea barierelor pe care le punem normal în calea exprimării libere ale credo-urilor noastre.
Cartea în sine se cere citită fără filtre, simțită și nu are sens să vă apucați de ea dacă există ceva, orice, care vă împiedică să participați la jocul pe care vi-l propune. Pornită de la o experiență proprie a autoarei, cartea devine o adevărată cruciadă pentru adevăr, adevărul despre noi înșine, o lectură foarte necesară acelora care se simt rătăciți într-o lume de zgomote. Este foarte de apreciat că jocul propus conține multe întrebări și doar sugerează căi de rezolvare ale problemelor vieții.
Până și forma de promovare a cărții este o continuare a jocului din ea, deoarece, impetuoasa și nonconformista Chris Simion a acceptat provocarea de a face din 40 de zile, 40 de librării, 40 de orașe, un itinerar al cunoșterii, al experimentării a 40 de publicuri, a cunoașterii unor oameni pe care altfel nu i-ar fi putut întâlni. Abia aștept ca, ajunsă la finalul celor 40 de zile de pelerinaj prin templele cărților și întâlniri cu oameni, Chris Simion să distileze bagajul acumulat obținând, poate, material pentru o nouă carte sau pentru o piesă de teatru.
Înainte să mă afund în jocul propus de autoare, vreau să spun un singur lucru, titlul este el însuși o lume, te poate purta spre multe religii și spre și mai multe realități. Pentru mine a fost ca o chemare, un fel de trâmbiță care semnalează spiritualitate și sunt foarte bucuros că am găsit în Chris Simion un partener avizat, sigur pe credințele sale, care nu se teme să contrarieze.
A fost o experiență de neuitat și nu-mi doresc decât ca autoarea să continue să scrie, în speranța că se va mai întoarce în Bucovina să-și lanseze cărțile
Lasa un raspuns