Deputatul Sanda Maria Ardeleanu a luat cuvântul în plenul Parlamentului, întrebând pe membrii Camerei Deputaților ce se dorește cu acest mega-proiect, de ce atâta grabă, care îi sunt mizele şi de ce nu s-au dat publicităţii şi reperele care au stat la baza „formulei” aflată în dezbatere. Acest demers nu este primul pentru deputata PD-L, reamintim că în urmă cu doar câteva zile, o parte din mediul academic sucevean și-a exprimat dezacordul privind o posibilă regiune în forma gândită de vicepremierul Liviu Dragnea.

Profesorul universitar Sanda Maria Ardeleanu consideră că proiectul inițiat de domnul Dragnea este lipsit de transparență și denumirile  „năstruşnice” de regiuni, gen „Moldova de Nord”, nu fac decât să creeze întrebări retorice din domeniul academic. Academicianul Dinu C. Giurescu se întreabă „Ce înseamnă “Moldova de Nord”? Ce unitate teritorială se află sub această denumire? Există o „Moldovă de Sud”?”

Sanda Maria Ardeleanu, alături de senatorul Gheorghe Flutur au adunat, începând cu decembrie 2012, câteva mii de semnături, pentru un proiect intitulat atunci „Suceava – capitală de regiune”. Deputata PDL consideră că această regiune, formată din aproape 3,5 milioane de locuitori, este prea mare, iar argumentele prin care locuitorii Bucovinei, mediul academic sucevean le au, vor fi  transmise CONREG-ului, pentru susţinerea unei euroregiuni cu reședința la Suceava.

Potrivit doamnei Ardeleanu, un prim criteriu ar fi standardele U.E. Acest criteriu spune că este potrivit Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS), care delimitează diviziunile teritoriale ale ţărilor membre, în trei niveluri: NUTS I (populaţie între 3 milioane şi 7 milioane de locuitori), NUTS II ( populaţie între 800 mii şi 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională) şi NUTS III (populaţie cuprinsă între 150 mii si 800 mii de locuitori). O regiune cu peste 3 milioane de locuitori, aşa cum ar fi Regiunea „Moldova de Nord”, depăşeşte cu mult numărul de locuitori prevăzut de standardele UE.

Al doilea argument este cel istoric. Potrivit profesorului universitar, județul Suceava se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării. Începând cu domnia lui Petru I Muşat (1375–1391), Cetatea Sucevei a devenit principala Cetate de Scaun a Ţării Moldovei, această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592–1595), Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Între 1775–1918, Suceava a fost un oraş din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiţiei şi Lodomeriei şi Ducatul Bucovinei), ceea ce îi conferă background-ul necesar pentru a deveni o capitală de regiune cu prestanţă în istoria României. Oraşul, cu excepţia cartierului Burdujeni, se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară şi al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime şi importanţă, după capitala Cernăuţi. Bucovina are o identitate proprie, aici trăiesc români bucovineni cu particularități economico-sociale incontestabile, ea putând fi o euroregiune distinctă, alături de Moldova.

Al treilea argument ține de economia teritorială. Ardeleanu afirmă că în România, între anii 1997 – 1998, unitățile administrativ – teritoriale organizate la nivel judeţean s-au asociat în mod voluntar, conturându-se opt regiuni de dezvoltare şi tot atâtea agenţii de dezvoltare regională. Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord – Est, alături de Bacău, Botoșani, Iași, Neamț şi Vaslui, singura regiune cu peste 3 milioane de locuitori. Acest model s-a dovedit neproductiv, deoarece regiunea de Nord-Est a rămas cea mai săracă zonă, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor şi pe locul 3 în UE, în acelaşi clasament, după alte două regiuni din Bulgaria. Acest lucru demonstrează că un asemenea mod de organizare nu funcţionează în beneficiul unei creşteri economice, care să ridice nivelul de trai al cetăţenilor din zona de Nord-Est a României. O posibilă regiune Bucovina formată din judeţele Suceava şi Botoşani, cu o populaţie de 1,3 milioane locuitori, s-ar încadra în categoria acelor entităţi teritoriale naţionale, cu o populaţie cuprinsă între 800 mii şi 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională. Avem în vedere și trecutul comun al celor două județe în fosta regiune Suceava.

Modelul Poloniei, ţară dată ca exemplu prin faptul că prin actuala ei organizare administrativ-teritorială a absorbit 90% din fondurile europene disponibile, nu este relevant, în contextul în care în momentul aderării la UE, euroregiunile funcţionau deja în această țară.

Moldova de Nord-Est sau Moldova de Nord nu constituie un model, având în vedere că e o regiune extrem de mare, incapabilă să rezolve dezechilibrele dintre mediul rural foarte slab dezvoltat economic şi cel urban mult mai dezvoltat. Moldova este deja o regiune cu mari dezechilibre între regiuni, care din 1998 a rămas cea mai săracă provincie a României, ceea ce arată clar că nu e un model de succes.

Posibile modele sunt „binoamele” Galaţi – Brăila sau Timişoara – Arad, având în vedere că între Suceava şi Botoşani există deja o funcţionalitate, care în cadrul unei regiuni mari s-ar rupe. Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din România (53%).

Al patrulea argument vine din mediul academic. Potrivit informațiilor date publicității de deputatul din Colegiului nr.1, referitoare la USV, numărul studenților instruiți de universitate se ridică la peste  13.000 de studenţi, care dispun de un campus universitar cu o capacitate de peste 1000 locuri, aflat într-o continuă dezvoltare. Istoria acestei instituţii de învăţământ superior ne-a demonstrat că atâta vreme cât Institutul de Învăţământ Superior de la Suceava s-a aflat sub autoritatea Iaşiului, el nu s-a putut dezvolta din niciun punct de vedere, deşi avea toate resursele. Ulterior, după 1990, dobândind statutul de universitate, instituţia academică suceveană a avut o dinamică de dezvoltare impresionantă. Dorim ca Suceava să-şi păstreze universitatea şi să se dezvolte ca centru universitar strategic pentru zonă. Studenţii și profesorii USV obţin permanent numeroase recunoașteri internaţionale.

Al cincilea argument oferit de deputatul de Suceava este de natură statistică și sublinează faptul că „Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” se află la doar 12 km de municipiul Suceava, iar Vama Siret se află la aproximativ 40 km de municipiul Suceava.

Al șaselea argument vine din zona culturii. Potrivit deputatului Ardeleanu, pe agenda administraţiei locale a judeţului Suceava se află anual peste 160 de manifestări culturale, din care peste 100 se desfăşoară în municipiul Suceava. Cele mai importante evenimente culturale recunoscute naţional şi internaţional organizate la Suceava sunt Concursul internaţional de interpretare instrumentală „Lira de Aur”, Concursul național de artă plastică „Ion Irimescu”, Festivalul naţional al ouălor încondeiate, Festivalul European al Artelor „Ciprian Porumbescu”, Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”, Festivalul internaţional „Bucovina Rock Castle”, Festival – Concurs internaţional de folclor „Cântecele Neamului”, Salonul internaţional de artă fotografică – „Bucovina – Mileniul III”, Forumul „Dialog Bucovinean” etc.

Ultimul argument ține de cea mai valoroasă bogăție a zonei, turismul. Bucovina pune la dispoziţie peste 10.000 locuri de cazare în pensiuni, hoteluri, camping.

Principala atracţie turistică este vizitarea mănăstirilor pictate, construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul celui de-al XVI-lea,Putna, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa. Cele mai importante proiecte turistice din Bucovina adună anual mii de turişti: „Paşte în Bucovina”, „Hora Bucovinei”, „Târgul de Sânziene”, „Pelerin în Bucovina”, „Crăciun în Bucovina”. În fiecare an, în zilele de 14 şi 15 august, are loc la Cacica un pelerinaj impresionant, la care iau parte între 20.000 şi 25.000 de pelerini care se roagă, ascultă şi meditează la cuvântul lui Dumnezeu. Bucovina înseamnă tradiţii şi obiceiuri păstrate nealterate: olărit, încondeierea ouălelor, ţesut, prelucrarea lemnului şi a pielii.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.