Revenită de la Salzburg după ce o bună parte a clasei politice și a presei a numit-o „umilire”, premierul May a avertizat că negocierile privind Brexit sunt în impas și a spus că nu se va face un progres dacă planul ei, așa numitul plan Chequers, după numele reședinței din privincie a șefului guvernului unde a fost aprobat în luna iulie de cabinet, nu va fi luat în serios de liderii Uniunii.
Dar planul Chequers a fost respins categoric de liderii UE, în primul rând datorită divergențelor cu privire la frontiera dintre Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord.
Aceasta este singura frontieră de uscat dintre Regatul Unit și UE și propunerile celor două părți privind evitarea unei frontiere „dure” după Brexit cu controale vamale, se bat cap în cap.
Problema premierului May este că planul este considerat practic mort nu doar de liderii UE, ci și în interiorul Marii Britanii.
În primul rând de către adepții Brexitului dur din propriul partid, în frunte cu miniștrii demisionari David Davis și Boris Johnson, care potrivit relatărilor pregătesc dezvăluirea unui plan alternativ, pe modelul acordului de liber schimb UE – Canada.
Apoi, propriul cabinet este profund divizat cu privire la politica de imigrație după ieșirea din UE prevăzută pentru 29 martie 2019: o tabără condusă de ministrul de interne Safid Javid, nu dorește să ofere prioritate lucrătorilor din țarile UE față de cei din restul lumii, și alta în frunte cu ministrul de finanțe Philip Hammond care îi privește pe migranții europeni ca indispendabili pentru economia britanică.
Calendar înghesuit
Opoziția în frunte cu Partidul Laburist a căpătat curaj și cere tot mai insistent un al doilea referendum cu privire la Brexit. Liderul Laburist Jeremy Corbyn a declarat că va susține un astfel de referendum în caz că o moțiune în acest sens va fi adoptată de conferința partidului începută duminică.
Conferința Laburistă va fi urmată duminică 30 septembrie de conferința Partidului Conservator condus de premierul May, unde s-ar putea decide chiar soarta ei politică, în cazul în care adepții unui Brexit dur susțin un contracandidat la șefia partidului și implicit la funcția de premier.
Între timp, negocierile vor continua la Bruxelles și, deși termenul de 18 – 19 octombrie – următorul summit european – pare optimist, UE este renumită pentru acordurile cruciale de ultimă oră adoptate.
Prelungirea procesului de negocieri este posibilă numai prin acordul unanim al celor 27 de state membre și prin modificarea legii britanice care prevede data de 29 martie 2019, 23:00 ora Londrei, ca momentul încetării calității de membru al Uniunii.
Urmează apoi procesul de ratificare a acordului, care necesită votul a minimum 20 din cei 27 de lideri ai statelor membre reprezentând cel puțin 65% din populația UE, votul Parlamentului European și cel al Parlamentului britanic.
Un calendar extrem de înghesuit ceea ridică spectrul unei ieșiri din UE fără un acord negociat, o ipoteză pe care puțini și-o doresc, dar pe care din ce în ce mai mulți o iau în calcul.
Lasa un raspuns