Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv, luni, pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă.
Tăriceanu a fost acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.
ICCJ a respins recursul DNA şi a menţinut decizia de achitare de la prima instanţă.
La termenul din 25 februarie, instanţa a admis o probă cu înscrisuri solicitată de DNA şi a respins proba testimonială solicitată tot de procurorii anticorupţie, mai exact reaudierea unor martori, între care Şerban Mihăilescu, Dan Andronic, Victor Ponta. Instanţa a stabilit atunci un nou termen pentru 25 martie, la care să se prezinte şi Tăriceanu, la acea dată fiind amânată pronunţarea pentru 8 aprilie. Atunci, pronunţarea a fost amânată din nou, pentru 22 aprilie.
Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început iniţial în 14 martie 2017 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.
Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.
Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie 2017, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.
Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul „bastard”.
În 22 mai 2018, magistraţii instanţei supreme au dispus achitarea lui Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi în care DNA ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare. Decizia instanţei nu era definitivă.
Atunci, Tăriceanu declara că pentru el este o zi aparte pe care nu şi-ar fi imaginat că o va trăi vreodată.
„Este o zi aparte pe care nu mi-aş fi imaginat că o să o trăiesc vreodată, pentru mine şi pentru familia mea, dar demersurile mele publice din ultimii patru ani, de a demasca gravele abuzuri ale statului paralel, nu au izvorât din problemele mele personale. Mă gândesc la soarta multor români care au devenit ţinte şi victime ale sistemului paralel care a funcţionat nestingherit în România vreme de peste 10 ani, fără să ne putem apăra”, declara Tăriceanu.
Lasa un raspuns