Cel mai mic număr de accidente rutiere grave din ultimii 10 ani s-a înregistrat în 2019

În ședința Colegiului Prefectural de vineri, 31 ianuarie, șeful IPJ Suceava, Adrian Buga, a prezentat o analiză a accidentelor de circulație produse în anul 2019 pe raza județului Suceava.

Potrivit datelor prezentate, dinamica accidentelor rutiere înregistrate în perioada ianuarie-decembrie 2019, relevă faptul că, pe drumurile publice ce străbat judeţul Suceava, s-au produs:

• 278 de accidente grave, în scădere cu 7 față de perioada similară a anului 2018, soldate cu:
• 83 de persoane decedate, cu 1 mai puțin față de anul precedent;
• 225 de persoane rănite grav (-14),
• 112 persoane rănite uşor în accidente grave (-9),
• 827 de accidente uşoare, cu 69 mai puține față de 12 luni 2018, soldate cu 003 persoane rănite uşor (-171).

Astfel, din analiza evoluţiei anuale a numărului accidentelor rutiere grave, înregistrate pe raza județului Suceava în perioada 2010-2019, se poate constata faptul că, în anul 2019, s-a înregistrat cel mai mic număr din ultimii 10 ani.

Analiza dinamicii accidentelor de circulaţie grave produse pe raza judeţului Suceava în cele 12 luni ale anului 2019, relevă faptul că, principalele cauze de producere ale acestora sunt:

1. viteza neadaptată la condiţiile de drum cu 54 de accidente (-5 față de 12 luni 2018), soldate cu 15 persoane decedate (identic cu anul 2018), 44 persoane rănite grav (-14) și 41 rănite uşor (+3);
2. traversarea neregulamentară a pietonilor cu 38 de accidente (-2 față de anul 2018), soldate cu 13 persoane decedate (+4) și 26 persoane rănite grav (-5);
3. abateri bicicliști cu 32 de accidente (+4 față de perioada ianuarie-decembrie 2018), soldate cu 11 persoane decedate (+5), 21 de persoane rănite grav (-1) şi 1 rănită uşor (+1);
4. prezența pe carosabil a pietonilor cu 16 accidente (identic cu anul 2018), soldate cu 6 persoane decedate (-2) și 10 persoane rănite grav (+2);
5. depășirea neregulamentară cu 14 accidente (+6 față de perioada de comparație), soldate cu 6 persoane decedate (+4), 16 persoane rănite grav (+9) şi 19 rănite uşor (+13);
6. conducerea de vehicule sub influența băuturilor alcoolice cu 14 accidente (-11 față de 12 luni 2018), soldate cu 4 persoane decedate (-9), 10 persoane rănite grav (-11) și 3 rănite uşor  (-12);

Astfel, se remarcă faptul că, un număr de 22 (-2) accidente grave soldate cu 4 (-14) persoane decedate și 20 (-10) persoane rănite grav, s-au produs pe fondul consumului de băuturi alcoolice, motiv pentru care, în planul cadru lunar pentru reducerea riscului rutier s-a urmărit cu preponderenţă executarea de acţiuni punctuale pe această linie, în special în zilele din fiecare week-end şi cu ocazia sărbătorilor religioase, perioade în care, conform analizelor, s-a constatat că se comit astfel de accidente.

Repartiţia accidentelor rutiere grave şi a consecinţelor acestora, pe categorii de drum, se prezintă astfel:

• pe drumurile naționale (D.N.) – s-au produs 88 de accidente (-15 față de anul 20180, soldate cu 38 de persoane decedate (identic cu 12 luni 2018) și 73 rănite grav (-11);
• pe drumurile județene (D.J.) – s-au produs 70 de accidente, cu 12 mai multe față de anul 2018, soldate cu 22 persoane decedate (+6) și 52 rănite grav (identic cu anul 2018);
• pe drumurile comunale (C.) – s-au produs 41 de accidente (-2), soldate cu 6 persoane decedate (-1) și 35 rănite grav (-3);
• pe străzi – s-au produs 69 de accidente, cu 5 mai puține față de anul 2018, soldate cu 15 de persoane decedate (-7) și 57 rănite grav (-2);
• pe alte categorii de drumuri – s-au produs 10 accidente (+3 față de perioada ianuarie-decembrie 2018, soldate cu 2 persoane decedate (+1) și 8 rănite grav (+2);

Din punct de vedere al riscului accidentogen al arterelor rutiere, se constată faptul că:

• pe DN 17 (137,69 km) s-au produs 11 de accidente grave (-17 față de anul 2018), soldate cu 20 persoane decedate (+8) și 22 rănite grav (+1);
• pe DN 17A (83,315 km) s-au produs 18 accidente (+4), soldate cu 8 persoane decedate cu 5 mai multe față de anul 2018 şi 11 rănite grav (identic cu anul 2018);
• pe DN 2 (99,3 km) s-au produs 14 de accidente (-10 față de anul precedent), soldate cu 6 persoane decedate (-9) și 1 rănită grav (-15);
• pe DJ 209D, s-au produs 4 accidente rutiere grave, soldate cu 2 persoane decedate și 2 rănite grav;

            Astfel, se poate constata faptul că, la nivelul judeţului Suceava poate fi  încadrată ca zonă cu risc de producere a accidentelor de circulaţie D.N. 17, D.N. 17A,  D.N. 2 și D.N. 2E

Autovehiculele cu volan pe dreapta au fost implicate în 12 accidente rutiere grave produse în localitățile: Rădăuți (2 evenimente), Vicovu de Sus (2 evenimente), Straja (2 evenimente), Voitinel, Vicovu de Jos, Brodina, Horodnic de Jos, Fundu Moldovei și Suceava.

Pe zone (mediul urban și rural) situaţia accidentelor rutiere grave se prezintă astfel:

De remarcat este că, în zona de competenţă a municipiilor Suceava, Rădăuți, C-lung Moldovenesc, Fălticeni și Vatra Dornei se înregistrează cele mai multe accidente grave, soldate cu victime.

Din totalul celor 81 de accidente mortale, soldate cu 83 de persoane decedate:

• într-un accident a fost implicat un ATV (1 persoană decedată);
• în 3 accidente au fost implicate mopede (3 persoane decedate morți);
• într-un accident a fost implicat un tractor (1 persoană decedată, căzută din tractor);
• într-un accident a fost implicată o motocicletă enduro (1 persoană decedată);
• în 5 accidente au fost implicate motociclete de performanțe medii (5 persoane decedate);
• în 2 accidente au fost implicate vehicule cu tracțiune animală (2 persoane decedate);
• în 26 de accidente mortale au fost implicați pietoni, dintre care:

– traversare neregulamentară: 12 accidente/12 persoane decedate (1 în urban și 11 în rural)

– pietoni pe partea carosabilă: 6 accidente/6 persoane decedate (1 în urban Rădăuți și 1 în urban Cajvana și 4 în rural – Hânțești, Bosanci, Straja și Vatra Moldoviței)

Pentru prevenirea accidentelor de circulație, poliția rutieră a acționat zilnic pe principalele drumuri publice din județ, a desfășurat acțiuni tematice și punctuale în vederea prevenirii accidentelor de circulație și a reducerii consecințelor acestora.

În acest sens, în anul 2019, au fost organizate 210 acţiuni din care 179 cu efective proprii, 31 în colaborare cu partenerii din Programul de reducere a numărului şi consecinţelor accidentelor (ARR, RAR, SDN).

Ca urmare a acestor activităţi preventive, precum şi cu ocazia celor desfăşurate zilnic, comparativ cu anul 2018,

• au fost întocmite acte de sesizare pentru 575 (-61) fapte de natură penală, din care 657 la regimul circulaţiei (+11) şi 918 de altă natură (-72).
• au fost aplicate un număr total de 370 de sancţiuni contravenţionale (+804), dintre care 47.798 la regimul rutier (+232) şi un număr de 572 (-54) sancţiuni contravenţionale la alte acte normative.

Din totalul sancţiunilor contravenţionale aplicate la regimul rutier, ponderea o deţin cele aplicate conducătorilor auto, cu 45.835 (+492), dar au fost aplicate şi altor categorii de participanţi la trafic, respectiv 1.963 (-260), dintre care pietonilor 1.236 (-156).

Pentru realizarea efectului preventiv-educativ asupra conduitei rutiere a conducătorilor auto, au fost reţinute în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule 3.549 (-1.088) permise de conducere şi 1.787 (+299) certificate de înmatriculare auto.

Totodată, ca urmare a măsurilor preventive dispuse de poliția rutieră, au fost reținuți 107 conducători auto ce au comis infracțiuni la regimul rutier, 19 dintre aceștia fiind ulterior arestați.

De menționat este și faptul că, factorii care au concurat la producerea unor evenimente rutiere cu consecințe grave sunt și:

– reţeaua vastă de drumuri publice din județ (locul I la nivel național),

– zona de tranzit către frontiera de stat cu Ucraina și către partea de vest a țării;

– parcul auto care a crescut la nivelul județului Suceava față de 01.01.2019 cu 20.148 de vehicule înmatriculate (totalizând 258.374) și trendul ascendent al posesorilor de permis de conducere care a crescut cu 9.294 de persoane (251.214 de persoane din județ fiind posesoare de permis de conducere auto);

– infrastructura rutieră precară, neadaptată necesităţilor actuale de trafic și în special a celei destinate pietonilor şi bicicliştilor din mediul rural, a drumurilor amenajate pentru atelajele hipo şi utilajele agricole;

– lipsa iluminatului ori iluminat necorespunzător în localitățile din mediul rural;

– lipsa unei educații rutiere corespunzătoare în rândul participanților la trafic;

– specificul turistic și de agrement a județului, care implică un trafic rutier intens în anumite perioade ale anului;

– lipsa marcajelor rutiere pe anumite tronsoane de drum.