Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache a transmis un mesaj de „Ziua Învățătorului” menționând că această zi coincide cu data de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc (5 iunie 1779).
Redăm în continuare mesajul senatorului PSD:
„ Instituirea aceste zile a învăţătorului a fost aprobată în 9 octombrie 2007 de Parlament şi apoi prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007.
Dincolo de aceste date, in acest an Ziua învățătorului este atipică. De ce ? Pentru că elevii și profesorii lor nu sunt împreună la școalâ . Cu toate acestea o să-mi permit să scriu câteva lucruri despre
“ doamna ințătoare “.
Meseria de profesor este una de vocație , meserie dificilă in care e nevoie de multă dăruire și dragoste de copii .
Misiunea unui profesor nu este, nici pe departe, una ușoară: pe lângă arta de a transforma universul cunoașterii într-o incursiune atractivă, plină de ineditul descoperirii de sine și surpriza revelării noului în multiplele ipostaze ale învățării, dascălul însoțește copiii dincolo de pragul școlii, modelând caractere și marcând primii pași în lungul și complexul drum al devenirii lor.
Ca personalitate de referință, pentru elevi, profesorul va reprezenta mereu termenul de comparație valoros, demn de urmat, capabil de autodepășire.
Din acest punct de vedere, învățătorul/ profesorul este, a fost și va rămâne, cea mai marcantă figură pedagogică din viața elevilor, iar aici nu putem să nu amintim cuvintele lui Spiru Haret, care spunea că : „învăţătorul veşnic smerit, veşnic cu capul plecat şi cu spinarea încovoiată nu este idealul meu de învăţător. Căci, dacă el este chemat să facă educaţia copiilor, trebuie să-i înveţe nu numai aritmetică şi gramatică, ci şi simţământul de demnitate omenească“.
Sunt de acord, întru totul, cu opinia ministrului Haret, deoarece tocmai demnitatea este punctul de sprijin pe care un tânăr poate construi ceea ce potenţialul său îl favorizează să actualizeze, ceea ce armonizează într-o personalitate echilibrată, aspectele care ţin de formarea profesională cu acelea ale împlinirii personale, într-un întreg a cărui umanitate este garantată de moralitate. Pentru că atunci când se referă la o stare ideală, fie că proiectează idealul de dascăl, fie idealul activităţii didactice, întotdeauna Spiru Haret se referă la o dimensiune morală, care se impune cu necesitate a fi realizată. Și tocmai încrederea că dascălii sunt cei care vor sprijini, într-un mod determinant, schimbarea în bine a comunităţilor, îl determină pe Spiru Haret să afirme: „Eu aveam credinţa că învăţătorul reprezintă o forţă colosală, care, dacă este desmorţită şi întrebuinţată cum trebuie, poate realiza cele mai mari lucruri.“
Așa și este. Elevul de vârstă şcolară este uşor influenţabil. Dacă el găseşte în dascălii săi modele demne de urmat, un mentor, atunci tot ceea ce i se va părea bun dascălului va plăcea şi lui, iar dacă profesorul va aprecia munca lui, elevul va căpăta putere pentru realizarea unor lucruri noi, mai bune. Învățătorul este cel care determină în mare parte felul de a fi al elevilor. Secretul constă în transferul setului de valori de la cadre didactice la elevi. Fenomenul acesta este urmat de un altul şi anume acela de adoptare a acestor valori ale învățătorului , devenite valori ale elevului şi automodelarea copilului pe baza acestora.
Din acest punct de vedere, încă suntem bogați, ca țară, deoarece încă avem profesori care își înțeleg menirea, care pun mult suflet in tot ceea ce fac și cărora trebuie să le arătăm respectul și recunoștința noastră.
De ziua lor, îi îmbrățișez și le mulțumesc pentru binele pe care-l fac copiilor României.
La mulți, dragi colegi !
Dumnezeu, să vă țină sănătoși in liniște și pace!”
Prof .Virginel Iordache
Lasa un raspuns