Părintele Arsenie Boca, ieromonah, teolog și pictor ortodox român, născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus, județul Hunedoara, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și, apoi, la Mănăstirea Prislop. Datorită personalității sale și darului de văzător cu duhul, mii de credincioși veneau să-l asculte. Însă, tot din acest motiv, a fost hărțuit de Securitatea bolșevică. A fost unul dintre martirii comunismului, fiind închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. După 1959, i s-a interzis activitatea preoțească până la moarte, care a survenit la 28 noiembrie 1989. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului se perindă, zilnic, sute de pelerini, iar la sărbătorile aniversare vin zeci de mii de credincioși din întreaga țară, care atestă prin mărturiile lor minunile săvârșite de Părintele Arsenie Boca. O Comisie specială a Patriarhiei trebuie să pună din nou în discuție pe masa Sfântului Sinod canonizarea mult-pătimitorului pentru Hristos.
„Pentru că evlavia populară vorbește de la sine, cerem Patriarhiei Române, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să înceapă demersurile firești pentru canonizarea Sfântului Ardealului”, se arată și într-o Petiție Online semnată până acum de peste 15.400 de credincioși.
O mărturie inedită a Părintelui Ioan Covercă, obținută de la un fost ofițer de Securitate și făcută publică sâmbăta aceasta la Simpozionul dedicat Părintelui Arsenie Boca, la împlinirea a 110 ani de la nașterea pământească, la Sâmbăta de Sus, atestă din nou că ceea ce scria Securitatea în Dosarul Părintelui era de multe ori o mare minciună, la fel ca și maculatura publicată de Humanitas sub pretenția de biografie – semnată de Tatiana Niculescu Bran și contestată de nepoata Părintelui Arsenie Boca, Zoe Maria Daian -, în care Bran folosește extrase din materialele securiștilor din Dosarele de la CNSAS pentru a ponegri Biserica Ortodoxă și slujitorii ei.
Mărturisirea securistului
Sâmbătă, 25 septembrie, la Academia Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus a avut loc, în organizarea Fundației Creștine Părintele Arsenie Boca, un simpozion dedicat împlinirii a 110 ani de la nașterea Sfântului Ardealului, Părintele Arsenie Boca. Au adus mărturii despre sfințenia marelui duhovnic Părintele Ioan Covercă, coleg al Părintelui Arsenie la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor din București, Părintele Matei Bilauca, starețul Mănăstirii Șinca Nouă, și Bogdan Juncu.
După ce PS Ilarion Făgărășanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a binecuvântat manifestarea, președintele Fundației Părintele Arsenie Boca, Cristian Filip, a adus un omagiu prietenilor și mentorilor fundației mutați la Domnul, scriitorul Dan Lucinescu și dr. Iosif Niculescu, foști deținuți politic anticomuniști. De asemenea, Filip și-a exprimat speranța ca parastasul organizat în memoria Părintelui Arsenie Boca să fie ultimul dinaintea canonizării părintelui de statură filocalică, în jurul căruia s-a creat „Mișcarea de la Sâmbăta”, un curent de revigorare religioasă „pe cele mai autentice baze și cu mijloacele celei mai curate duhovnicii, ale învățăturii stăruitoare și ale dragostei de suflete” (Părintele Dumitru Stăniloae).
Părintele Ioan Covercă a adus o mărturie inedită obținută de la un fost ofițer de Securitate, supraveghetor al Părintelui Arsenie Boca: „Un fost maior de Securitate mi-a mărturisit, după spovedanie: Eu l-am urmărit toată viața pe Părintele Arsenie Boca. Trebuia să dau raport săptămânal despre Părinte, dar n-aveam ce să spun rău despre dânsul. Trebuia să inventez, să exagerez, ca să nu-mi pierd pâinea. Omul acesta a fost un sfânt, a strigat în lacrimi maiorul. L-am întrebat dacă îi pare rău pentru ce a făcut și dacă ar mai face vreodată așa ceva. Mi-a răspuns că se căiește și că n-ar mai face o astfel de faptă, chiar dacă ar fi să rămână muritor de foame. I-am dat binecuvântarea, l-am împărtășit și după două ore a murit. Îl spovedeam de ani de zile, la șase săptămâni, și nu putea muri”.
Dosarul de la CNSAS confirmă spovedania maiorului
Într-adevăr, studiind Dosarul Părintelui de la CNSAS aflăm că în ultima perioadă a vieții, respectiv începând din 1984 și până în 1989 Sfântul Ardealului s-a aflat sub urmărirea unui maior de Securitate, Constantin Cocârlea, de la Securitatea Sinaia. Este, de altfel, chiar cel semnează și ultima notă din Dosar, datată 29 septembrie 1989, în care maiorul de Securitate Constantin Cocârlea propunea scoaterea de sub supraveghere informativă a părintelui.
„Din măsurile întreprinse rezultă că nu desfășoară activitate dușmănoasă împotriva orânduirii noastre socialiste și nu întreține relații cu elemente urmărite. În prezent este grav bolnav, imobilizat la pat și nu mai prezintă interes pentru securitatea statului”, scria maiorul.
Cererea a fost aprobata la 7 octombrie 1989 iar la 28 noiembrie 1989, parintele Arsenie Boca a plecat la Domnul.
Sursa: www.activenews.ro
Lasa un raspuns