Atingerea obiectivelor climatice ambiţioase ale Europei nu este posibilă fără decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire. Acesta contribuie la circa jumătate din consumul de energie al UE, iar peste trei sferturi din încălzire este asigurată prin arderea combustibililor fosili, după cum arată datele Comisiei Europene.
Totuşi, lucrurile se vor schimba, graţie inovaţiei tehnologice, clădirilor tot mai eficiente energetic şi noiilor generaţii de sisteme centralizate de încălzire, care permit utilizarea mai largă a surselor regenerabile de energie, se arată într-o analiză realizată de România Eficientă.
În plus, ponderea surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire şi răcire va creşte prin politicile şi reglementările europene.
Conform datelor Comisiei Europene, incluse în draftul noii variante a Directivei privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001), în prezent, situaţia la nivelul UE arată aşa:
- Clădirile au cea mai mare pondere în consumul de energie pentru încălzire şi răcire. Mai exact, circa 60% din energia termică este consumată în clădiri şi aproximativ 40% în procesele industriale.
- Aproximativ 88% din energia termică este asigurată prin boilere individuale, într-un mod foarte descentralizat, astfel că milioane de centrale individuale care ard combustibili fosili (gaze naturale, cărbune, păcură) sunt instalate în clădiri.
- Doar 12% din clădiri au asigurată energia termică prin sisteme de încălzire centralizată, care se bazează, de asemenea, pe combustibili fosili. Procentul surselor regenerabile este de 29%, din care 27% este biomasă, în timp ce alte surse regenerabile (pompe de căldură, solară, geotermală) sunt folosite doar în câteva sisteme mai inovative, reprezentând cumulat 2%, conform graficului următor:
- 80% din cererea de energie în clădirile rezidenţiale este determinată de încălzire şi răcire, în cazul clădirilor din sectorul serviciilor procentul fiind de circa 60%.
- Multe sisteme de încălzire sunt vechi şi ineficiente.
- La modul general, în sectorul de încălzire şi răcire din UE, cota de regenerabile în 2019 a fost de 22,1%, cu o creştere de doar 5,3% înregistrată în ultimii 10 ani.
În aceste condiţii, Comisia Europeană îşi propune o creştere semnificativă a ponderii regenerabilelor în sectorul de încălzire şi răcire. Noutăţi în acest sens sunt prevăzute în modificările propuse atât la Directiva privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001), cât şi la Directiva privind eficienţa energetică (EU 2018/2002), incluse în pachetul Fit for 55. Principala obligaţie este ca statele membre să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire şi răcire cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, pornind de la nivelul din 2020, scrie adevarul.ro.
„Fără un cadru legislativ clar pentru extinderea tehnologiilor regenerabile pentru încălzire în clădiri şi încălzirea centralizată ca pilon central al decarbonizării, înlocuirea sistemelor de încălzire va fi sporadică şi, în multe cazuri, bazată pe decizii neinformate luate sub presiune iarna, ce vor conduce la înlocuirea sistemelor curente pe combustibili fosili cu aceleaşi tehnologii. Acest lucru va determina o blocare în combustibili fosili pentru următorii 20-30 de ani”, arată Comisia Europeană, în textul variantei revizuite a Directivei privind energia din surse regenerabile.
Totodată, în documentul menţionat se mai precizează că „sinergiile cu măsurile de eficienţă energetică şi, în special, cu renovările clădirilor sunt deosebit de importante, iar clădirile bine izolate sunt o pre-condiţie pentru a înlocui sistemele vechi de încălzire cu unele eficiente energetic şi care folosesc surse de energie regenerabile, ori pentru a face conectarea cu reţele moderne de încălzire centralizată la temperaturi mici, dacă e posibil”
Cum 75% dintre clădirile existente din UE sunt ineficiente, ele devin o barieră în dezvoltarea regenerabilelor pentru acoperirea necesarului de încălzire. „Rezolvarea acestei bariere necesită un cadru legislativ flexibil pentru creşterea ratei anuale de înlocuire a sistemelor de încălzire cu cel puţin 4%, ca parte a renovării clădirii”, mai arată CE.
Totodată, în textul Directivei privind energia regenerabilă, CE recomandă pentru creşterea surselor de energie regenerabilă în încălzire măsuri ca „promovarea acordurilor de achiziţie a energiei termice (heat purchase agreements – engl.) pentru consumatorii corporate şi cei colectivi, ori scheme de înlocuire sau de scoatere din uz a sistemelor de încălzire ce utilizează combustibilii fosili, pe etape”. De asemenea, pot fi implementate politici de sprijin, inclusiv măsuri fiscale, scheme suport sau subvenţii. Totuşi, atrage atenţia CE, „atunci când adoptă şi implementează astfel de măsuri, statele membre vor asigura accesibilitatea lor pentru toţi consumatorii, în special cei cu venituri mici sau vulnerabili, care altfel nu ar avea capital iniţial suficient (pentru investiţie – n.r.)”.
La nivelul autorităţilor publice, acestea pot permite ca acoperişul clădirilor publice sau al celor deţinute în parteneriat public-privat să fie utilizat de părţi terţe pentru instalaţii ce produc energie din surse regenerabile.
De asemenea, statele membre ar trebui să facă paşii necesari pentru dezvoltarea unor sisteme eficiente de încălzire şi răcire centralizată, pentru a promova încălzirea şi răcirea din surse regenerabile de energie, inclusiv energie solară, ambientală, geotermală, biomasă, biogaz, biolichide, căldură şi frig reziduale, în combinaţie cu stocarea de energie termică.
În plus, „statele membre se vor asigura că operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată cu o capacitate de peste 25 MWth sunt obligaţi să conecteze furnizori terţi de energie din surse regenerabile şi căldură şi frig reziduale, ori sunt obligaţi să conecteze şi să achiziţioneze energie termică / răcire din surse regenerabile sau reziduale de la furnizori terţi, pe criterii nediscriminatorii stabilite de autoritatea competentă din statul membru, atunci când operatorii trebuie să realizeze una din situaţiile: (a) acoperirea cererii venite de la noi consumatori; (b) înlocuirea capacităţii existente de generare a căldurii / răcirii; (c) extinderea capacităţii existente de producţie a căldurii / răcirii”, propune CE în amendamentele la Directiva privind energia regenerabilă.
De asemenea, în modificările prevăzute la Directiva privind eficienţa energetică, incluse în pachetul Fit for 55, CE notează că „statele membre ar trebui să promoveze modernizarea sistemelor de încălzire ca parte a renovărilor aprofundate, în linie cu obiectivele pe termen lung privind neutralitatea emisiilor de carbon, astfel încât să conducă la reducerea cererii de energie termică şi acoperirea necesarului cu o sursă lipsită de emisii”. Totodată, „cerinţele minime pentru încălzirea centralizată vor fi crescute gradual, pentru a asigura surse de aprovizionare complet decarbonizate în sistemele centralizate de încălzire sau răcire până în 2050”.
Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) explică în studiul „Integrarea regenerabilelor cu temperatură redusă în sistemele de încălzire centralizată”, publicat în acest an, că „în mod tradiţional, sistemele de încălzire centralizată au fost construite pentru a funcţiona la temperaturi ridicate pentru a satisface cererea ridicată de energie termică a clădirilor slab izolate.
Totuşi, inovaţia tehnologică, digitalizarea şi tendinţele curente spre clădiri tot mai eficiente energetic pot susţine dezvoltarea tehnologiilor bazate pe surse curate de energie precum energia geotermală, solară, ori căldura reziduală cu temperatură joasă, în sistemele centralizate de nouă generaţie. Aceste surse sunt disponibile pe scară largă la nivel local în multe regiuni. Ele rămân însă neutilizate pentru că nu sunt compatibile imediat cu infrastructura curentă de încălzire centralizată şi stocul de clădiri existent”.
Pe de altă parte, „vestea bună este că acest sector poate fi decarbonizat”, arată IRENA, care completează că „potenţialul pentru eficienţă energetică sporită în clădiri şi trecerea la surse regenerabile şi sustenabile de energie este ridicat. Sistemele energetice centralizate pot creşte utilizarea regenerabilelor, spori eficienţa energetică, evita sărăcia energetică, reduce cantitatea de combustibili fosili utilizată şi reduce emisii de CO2 din sectorul de încălzire şi răcire”. Totuşi, vor fi necesare eforturi considerabile. IRENA prezintă în document studii de caz, precum şi recomandări de politici publice în acest sens.
Lipsa personalului specializat, o barieră majoră
Punerea în practică a ambiţiilor UE de a transforma sectorul de încălzire într-unul tot mai „verde” va avea nevoie de resursă umană specializată. În prezent, „numărul insuficient de muncitori calificaţi, în special instalatori şi proiectanţi de sisteme regenerabile de încălzire şi răcire, încetineşte înlocuirea sistemelor bazate pe combustibili fosili şi este o barieră majoră în integrarea regenerabilelor în clădiri”, notează Comisia Europeană.
Pentru a rezolva această problemă, guvernele statelor membre ar trebui să coopereze cu partenerii sociali şi comunităţile locale, pentru a anticipa abilităţile de care va fi nevoie şi pentru a asigura un număr suficient de programe de calificare şi posibilităţi de certificare, relatează psnews.ro.
Lasa un raspuns