Prin estul țării a trecut arzând, așa cum numai el știe să o facă, Ioan Gyuri Pascu și a lăsat în urma lui câteva sute de oameni fericiți.

Concertele susținute de el, împreună cu Teo Boar și Vlady Cnejevici, reuniți sub denumirea The Blue Workers au dăruit căldură, lumină și dragoste, distilate în forme înalte de artă, într-o redefinire a conceptului de show. Indiferent dacă a recitat, a glumit sau a cântat, Gyuri a strălucit într-o etalare de atașament pentru actul artistic bine făcut.
De foarte multe ori am susținut ideea că spectacolul live este mereu unic, irepetabil, un univers prin sine care depinde de un număr infinit de variabile, iar turneul lui Gyuri mi-a dat prilejul să mă conving încă o dată, dacă mai era necesar, că am dreptate. Deși intenționam să scriu articole separate despre concerte, fiecare fiind în sine excepțional și meritând elogii, tocmai paritatea dintre ele îmi dă șansa să reiterez îndemnul de a participa la spectacole live oriunde și oricând aveți prilejul.
Am fost sâmbătă la Piatra Neamț, unde Pub Km0 a devenit adresa certă a muzicii de calitate, și duminică la Talciocul Cultural din Suceava și am urmărit același recital al lui Gyuri Pascu & The Blue Workers. Amândouă performanțe excelente, în săli pline de public respondent, amândouă cu multe bisuri care au lungit spectacolul mult după ora prevăzută și succese financiare pentru organizatori, s-ar putea spune cu ușurință că au fost la fel. Vă lăsăm să faceți singuri comparația din cele două materiale filmate atașate acestui articol, cu speranța că veți reuși să vedeți  diferențele.
Ca redactor, pot numai să spun că fiecare dintre cei care animă scenele are farmecul său, are fanii săi declarați și motivele sale pentru a fi urmărit. Anumiți artiști au însă calitatea de a fi irepetabili și Ioan Gyuri Pascu este un asemenea mare artist, capabil să improvizeze oricând, iar The Blue Workers sunt geniali în a-l urma în orice direcție îl poartă inspirația. Să încheiem fără să menționăm cartea de versuri care a fost promovată de acest turneu, ne referim la Purtătorul de cuvinte, a lui Gyuri, ar fi o impietate față de multitalentatul artist.
Concluzia pe care ar trebui s-o tragă cititorii este că orice combinație eterică între talent, poezie și muzică produce bucurie atunci când este împărtășită cu mai mulți oameni. Când această bucurie include și puțină filozofie, ca în cazul lui Gyuri, spectacolul își capătă calitatea de eveniment, iar cei care îl pierd o fac pe propria piele, bucuriile nefiind nici prea multe și nici prea dese prin părțile noastre.
.

Ioan Gyuri Pascu a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări la finalul concertului de aseară și are și câteva urări pentru cititorii noștri.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.