Încă din copilărie m-am întrebat ce sens au sărbătorile internaționale, din moment ce se manifestă toate la fel? Ce sens are o sărbătoare a muncii, dacă taman în ziua aia stai acasă? Sau Ziua Femeii, ce, a doua zi femeile devin bărbați sau mămicile devin tați?
Maturizat oarecum, am descoperit că femeia este femeie zi de zi și, dacă vrei să o ai alături, fiecare zi e ziua ei, mai ales ziua ta de naștere și cea de salariu.
Femeile au onomastică, ziua de naștere, aniversarea căsătoriei și ziua de coafor și e obligatoriu să le aibă dacă vrei oarece șanse la nopțile lor.
Mai nou, marile lanțuri de magazine au pornit campania pentru zilele femeii, făcând o punte foarte convenabilă între 1 și 8 martie, convenabilă pentru ele, dar distrugătoare pentru finanțele bărbaților. Dacă altădată scăpai de obligații cu un mărțișor și câteva flori, astăzi consoartele noastre strâmbă din nas la orice costă mai puțin de 1oo de lei și, dacă împins de vreo nevoie îi aloci 1000, tot nemulțumite sunt, pentru că au ele o colegă pe care soțul a dus-o la Paris la cumpărături.
Așa cum am dovedit până acum, eu nu urmez modele și nici nu respect obiceiurile altora. Prefer să-mi iubesc femeia la fel în tot timpul anului, făcându-i cadouri când găsesc ceva ce știu sigur că va aprecia, în loc să-i cumpăr oarece-uri la modă de câteva ori pe an. Sigur, mai aveți nevoie și de o femeie care să se bucure de dragoste și nu de valoarea darurilor, ceea ce e ceva mai dificil de găsit.
Lasa un raspuns