Este evident ca realitatea il contrazice pe Nitu. Ceea ce se intampla in aceste zile il contrazice pe Nitu. Mai exista insa si o alta realitate care anuleaza sustinerile Procurorului General. Iar aceasta realitate vine de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. De acolo de unde vin din ce in ce mai multe condamnari pentru incalcarea articolului 8 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului privind “dreptul la respectarea vietii private si de familie.” Condamnari cauzate de scurgerile de informatii din dosare, inainte ca aceste cauze sa devina publice.
Am văzut în ultimii 10 ani anchete de proportii ale procurorilor, în urma cărora au căzut victime persoane care păreau intangibile. Toate anchetele au fost “coroborate” cu un spectacol urias oferit de presa care a obtinut, pe surse, documente si stenograme din dosarele respective. Au fost multi ani de telejustitie care a generat următorul efect: orice politician odată ajuns la DNA, chiar si pentru simple audiere în calitate de martor, are o gravă problemă de imagine. Mare parte a electoratului îi oferă imediat un ”cadou” si anume stigmatul de ”politician corupt”, care are sigur ceva de ascuns, care s-a îmbogă?it din politică s.a.md. .
Iohannis, prima lovitura impotriva scurgerilor din dosare
După acesti ani în care, pe surse, documente ale procurorilor au ajuns în posesia jurnalistilor, înainte ca rechizitoriul să devină public si apoi s-a demarat operatiunea ”hai să îl distrugem public pe x”, am asistat, de curând, la o primă încercare de a pune capăt scurgerilor din dosare către presă.
Klaus Iohannis, într-unul din primele discursuri, i-a admonestat pe toti cei responsabili de scurgerile din dosare, încercând astfel să îi facă pe acestia să înteleagă că nu se mai poate asa si că lucrurile trebuie făcute altfel. Ca o paranteză, probabil că actualul sef al statului stie pe propria piele ce înseamnă o actiune în justitie coroborată cu un spectacol oferit de presă de pe urma dosarului în care era acuzat de incompatibilitate.
”Un alt obiectiv pe care il vom asuma impreuna este garantarea integritatii institutionale si functionale a institutiilor din sistemul judiciar. Aceasta este o chestiune ce tine de presedinte intrucat orice tentativa de modificare a legislatiei in domeniul justitiei trebuie sa treaca de promulgare.
Consider important de subliniat faptul ca Justitia este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justitia trebuie exercitata cu demnitate, respect si sobrietate, nu etalata sub aspect de exotism mediatic. In acelasi timp, Justitia se face cu respectarea tuturor drepturilor si libertatilor civile, inclusiv a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul si Inspectia Judiciara sa ia atitudine, potrivit atributiilor legale, la modul cel mai serios ori de cate ori apar scurgeri nepermise de informatii in presa, din dosarele penale aflate in curs de instrumentare”, spunea Klaus Iohannis în fata plenului CSM în data de 6 ianuarie.
Trei decizii ale CEDO care lovesc puternic în procurorii care scurg informații din dosare, înainte ca acesta să devină publice.
Situatia este deci una grava, dovada chiar atentia acordata de presedintele Iohannis. România are deja un bogat istoric negativ la CEDO pornind de la încălcările unor drepturi fundamentale. Numeroase abuzuri ale procurorilor si judecatorilor au fost îndreptate, în ultimii ani, de CEDO prin decizii prin care au condamnat România la plata unor daune către cei lezati. Mai importante sunt insa decat daunele constatarile de incalcare a drepturilor fundamentale ale omului.
Iar in unele cazuri condamnarile au venit ca urmare a incalcarii articolului 8 privind dreptul la viata privata, din cauza scurgerilor de informatii in presa. Stim bine că stenogramele au fost ”armele” favorite ale procurorilor în ultimii ani. Ba mai mult, în multe cazuri, stenogramele care prezentau discutii ale inculpatilor au fost singurele probe din dosar. În acelasi timp, orice stenogramă din dosar prezentate de presă sunt un deliciu pentru telespectatori sau cititori, în functie de caz. Toată lumea este interesată să vadă ce vorbeau si ce ”combinau” mai marii tări. Dar si de alte detalii picante.
Vezi aici cele trei cazuri câștigate de diverși politicieni la CEDO care creează un adevărat precedent: Decizia CEDO care lovește puternic în procurori. Ce precedent periculos s-a stabilit
S-a creat precedentul. Ce alti politicieni care au fost ”executati” mediatic pot avea câstig de cauză la CEDO
Am vazut asadar mai sust cateva cazuri in care diversi politicieni au castigat la CEDO ca urmare a plasarii in presa a unor informatii secrete, nedestinate publicitatii. Probabil ca astfel de cazuri sunt mult mai multe, dar neaduse la cunostinta publicului din cauza ca personajele principale nu erau unele de interes, nefiind nici politicieni si nici oameni de afaceri. Avand in vedere cele prezentate pana acum, putem spune ca Romania este in pericol sa incaseze noi condamnari la CEDO, din aceleasi motive.
PSnews.ro vă prezintă câteva din cazurile ce ne pot aduce alte condamnari la Strasbourg pentru încălcarea drepturilor ce derivă din articolul 8 al Conventiei Drepturilor Omului. Cine sunt politicienii si afaceristii ce se pot adresa oricand Curtii de la Strasbourg, cu reale sanse de castig.
Afaceristul Sorin Ovidiu Vântu a fost în centrul atentiei în urma unor scurgeri de informatii către presă. De exemplu, desi dosarul controversatului afacerist a fost trimis în judecată în data de 14 octombrie 2010, stenograme din dosar, în care acesta discuta cu Nicolae Popa, au apărut încă din 9 septembrie 2010.
Un alt exemplu este cazul lui Sorin Blejnar. Fostul sef al Fiscului s-a ales cu stigmatul de ”regină a vamilor”, fiind considerat si prezentat publicului ca fiind deja vinovat în dosarul ”Motorina”, înainte ca acestea să fie trimis în judecată. Nu spunem că Sorin Blejnar este acel personaj imaculat, victimă a unui dosar instrumentat politic, ci că fostul sef al Fiscului a fost supus unui asalt mediatic care a promovat, în mentalul public, ideea că este vinovat înainte de a se pronunta justitia.
Blejnar a fost trimis în dosarul ”Motorina” în data de 3 iulie 2014, dar stenogramele din dosar au fost prezentate în presă încă din data de 19 octombrie 2012.
Sunt de notorietate si stenogramele cu Dan Radu Rusanu, din dosarul Carpatica, date publicitătii înainte ca acesta să fi fost trimis în judecată. Ne aducem aminte de oprobiul public la care a fost supus fostul sef ASF. Practic aceta avea eticheta de vinovat si responsabil pentru caracati?a ASF- Carpatica, înainte să fi fost trimis în judecată de DNA.
Rusanu a fost trimis în judecată de DNA în data de 24 aprilie 2014, dar dezvăluirile din dosarul acestuia au apărut încă din 11 martie.
Un alt exemplu de inculpat care ar putea câstiga la CEDO în baza articolului 8 din Conventia Drepturilor Omului este fosta sefă a DIICOT, Alina Bica. Aceasta a fost trimisă în judecată de către DNA în data de 15 decembrie 2014 , dar surse judiciare au dezvăluit pentru anumite publicatii informatii din dosarul acesteia încă din 21 noiembrie 2014.
Alina Bica a mai fost ”victima” unei scurgeri de informatii dintr-un dosar de evaziune fiscală a lui Sorin Blejnar. În data de 6 septembrie 2012 au fost date publicită?ii stenograme în care Alina Bica negocia cu Sorin Blejnar numirea unui vicepresedinte în cadrul ANAF.
Si Gabriel Sandu, fostul ministru PDL al Comunicatiilor, a tinut agenda zilei în urma publicării unor stenograme când acesta vorbea cu o doamnă neidentificată despre dosarul Microsoft si se plângea că el este ”vinovatul de serviciu.” Stenogramele au apărut în presă în data de 29 octombrie 2014, dar Gabriel Sandu nu este nici până în acest moment trimis în judecată de DNA în dosarul Microsoft.
Cristinel Bîgiu, seful CJ Buzău, este un alt lider politic care a avut de suferit de pe urma aparitiei în presă a unor stenograme, în care acesta vorbea cu un alt inculpat despre sticle de whiskey si cadouri oferite. Bîgiu a fost trimis în judecată în data de 2 februarie, însă stenogramele din dosarul acestuia au făcut deliciul presei încă din data de 7 decembrie.
Viorel Hrebenciuc, aflat în prezent în arest preventiv în dosarul retrocedărilor de pădure, a fost trimis în judecată în data de 21 ianuarie 2015, dar discutiile ale acestuia cu un alt inculpat, aflate la dosar, sunt cunoscute încă din data de 21 octombrie 2014. Stenogramele din dosar i-au adus lui Hrebenciuc un verdict din partea unei majorităti a presei, fiind găsit vinovat, înainte de pronuntarea unei instante.
Mai trebuie amintit si Adrian Duicu, seful CJ Mehedinti. Stenogramele din dosarul acestuia au fost prezentate de presă încă din data de 8 aprilie 2014, fiind trimis în judecată în data de 28 iulie 2014. Ne aducem aminte cum Duicu era prezentat discutând cu ”în biroul oval”, cu „şeful ăl mare”, cu câteva luni înainte să fie trimis oficial în judecată.
foto: adevarul.ro
Lasa un raspuns