Astfel, acest draft ar viza retenţia datelor și ar fi fost trimis de preşedintele Iohannis la Parlament.
Oficial, însă, aleşii se feresc să recunoască că au primit acest document. Cu toate acestea, neoficial, recunosc că în forul legislativ există deja discuţii pe marginea acestuia pentru obţinerea unui consens politic.
Strategia preşedintelui Iohannis este ca liderii partidelor parlamentare să îşi spună punctul de vedere pe acest draft, iar după ce va întruni consensul tuturor partidelor politice să fie făcut public. Dacă va întruni consensul, probabil Klaus Iohannis va invita partidele politice la consultări pe legislaţia de tip „Big Brother”.
Ce schimbări se regăsesc în proiect
Mai exact, proiectul vizează completarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, 506/2004.
O primă modificare este referitoarea la stabilirea unui termen clar de maximum 3 ani în care furnizorul unei reţele de comunicaţii electronice trebuie să şteargă sau să anonimizeze datele.
”Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării”, se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament. De asemenea, ”prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării”.
O altă modificare clarifică modalitatea de acces la date, modalitate care fusese reglementată prin legea securităţii cibernetice, declarate neconstituţională, în lipsa unui mandat de la judecător şi a unor temene clare.
În noul proiect accesul la date al autorităţilor se face ”la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”. Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranţa naţională.
O nouă prevedere precizează că ”datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată”.
Un ultim paragraf face referire la faptul că ”instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşte definitive”.
Liderul PNL din Camera Deputaților, Ludovic Orban a reacționat. Acesta a evitat să recunoască că, la Parlament, a ajuns de la preşedintele Iohannis un draft privind o lege de tip El a spus că există discuţii în PNL despre acest subiect şi că este posibil să existe consultări la Palatul Cotroceni pe această temă.
”Atât la nivelul grupului parlamentar al PNL a existat această preocupare să fie nişte legi care să fie conforme cu drepturile şi libertăţile fundamentale. În acest sens, ştiţi că am organizat dezbateri publice. De asemenea, la nivelul preşedinţiei a funcţionat o comisie de elaborare a unor proiecte legislative în acest domeniu. În acest moment, există discuţii pe ajungerea la o poziţie care să fie susţinută inclusiv de grupul PNL, dar în momentul în care va exista un proiect de lege despre care să putem spune că îl vom spriji îl vom anunţa public”, a declarat deputatul Ludovic Orban, potrivit gândul.info
Totodată, Orban a menționat că el nu a avut consultări cu Administraţia Prezidenţială.
”Preşedintele nu poate trata acest subiect partinic, vorbind doar cu PNL. Când rezulta un text care să fie conform aşteptărilor populaţiei şi să rezolve problemele legate de siguranţa naţională va demara consultări oficiale”, a spus Orban.
În același timp, liberalul a adăugat că este posibil ca peste două săptămâni să existe consultări pe această temă la Palatul Cotroceni.
Nu în ultimul rând, Ludovi Orban a evitat să răspundă dacă este de acord cu retenţia datelor pentru o perioadă între trei şi cinci ani, aşa cum apare în proiectul prezidenţial.
„Nu vă pot da răspuns la întrebare. Când o să avem un proiect de lege, vom discuta. Când vom avea o poziţie clară a grupului PNL vă vom comunica. Discuţii am avut mereu pe astfel de teme. Am discutat pe multe schiţuri, drafturi, idei. O decizie a unui grup parlamentar liberal se ia în grup. Probabil o să fie un proiect legislativ. Majoritatea guvernamentală nu prea a manifestat scrupule, PNL a fost singurul care a avut poziţii pe tema asta”, a conchis Ludovic Orban.
Lasa un raspuns