Răzvan Mitoceanu și Petru Oloieru vă vor încânta urechile cu o premieră muzicală absolută.
Evenimentul are loc cu ocazia Zilei atestării documentare a Bucovinei.
„Cântece din veac” cu Zicălașii
Muzeul de Științele Naturii din Suceava, vă invită miercuri, 30 martie, de la ora 14:00, la un spectacol de muzică veche românească, susținut de „Zicălașii”.
Am trăit s-o văd si pe asta:publicaţia dvs.,una cu oarecari pretenţii si ceva antecedente in punerea la punct a unui impostor de duzină,sa-i faca publicitate, tocmai prin promovarea “operelor “ de impostor sfertodoct, unui cercetator cu grebla de pe internet,cu studii la turnătoria de la uzinele “Vulcan”…
Marota asta cu “…prima atestare documentară a Bucovinei geografice “ ar fi fost cazul să inceteze odată pentru totdeauna,lucrurile au fost tranşate cu mijloace stiinţifice demult,inca de pe vremea in care cercetatorii trecutului istoric asudau prin arhive si biblioteci ,işi exersau cunoştintele de limbi clasice si moderne pe documente autentice sau pe copii la prima mână,asta deoarecenu greblau internetul (cum fac unii cu minte puţină astăzi…)pentru că nu exista dar si pentru că filtrele culturale şi academice funcţionau şi existau şi instante stiinţifice care plesneau peste bot orice act de impostură in materie.
Dintotdeauna ,inclusiv pe vremea lui Roman al II-lea, “bucovina” avea inteles de substantiv comun,fiind tratat ca atare,ca pe un lucru de la sine inţeles.In timp,fiind vorba de un cuvânt cu radacini străine care a intrat in concurenta cu termeni de origine latină (“făget”,de la mult mai cunoscutul “fag”…), “bucov+ina” s-a desemantizat pe calea omonimiei,a cuvintelor care au o forma comună dar au sau dobândesc un conţinut semantic diferit,si a putut fi intrebuinţat in regim de nume propriu – Bucov,Bucovăţ,Bucovina,tot asa cum si alte cuvinte au dat si au urmat trasee asemănătoare – de la slatină = Slatina,de la margine=Marginea,brad=Brădet,absenţa episodului omonimic din aceste exemple semnificând doar că limba română nu a adoptat termenii deveniti nume proprii in urma vreunei presiuni,de orice tip,ci pe căile fireşti ,descrise de lingvistică…
In cazul “bucovina”,odată cu raptul teitorial din 1774,Imperiul austriac a ezitat la inceput in a denumi noul teritoriu cu sintagme amintind de ascendenţa sa moldovenească certa apoi ,prin procedee ,in orice caz ,mai rafinate decat cele ale impostilor din ziua de astăzi, a acreditat aceasta neghioabă versiune cu “Bukowina”… Limba româna,inclusiv limba vorbita de catre etnicii români din noua provincie imperială,a procedat instinctiv precum toate limbile europene aflate in prezenţa unei alternative de tip omonimic – adica,având de optat intre un substantiv comun fara sens sau cu sensul propriu pierdut (bucov=faget) si un nume propriu introdus prin mijloace administrative,şcoală,biserică,armată etc.,a optat incet dar sigur pentru numele propriu care se resemantizează,intrucât se refera la un teritoriu si,prin extensie,la locuitorii sai.
“Primele referiri documentare privitoare la teritoriul moldovenesc anexat de Austria la
1774 probează că acesta nu avea, la acea dată, un nume. În prima proclamaţie, din 16
noiembrie 1774, a comandantului trupelor de ocupaţie, generalul Gabriel Spleny, se vorbeşte
despre ,,această bucată de loc a Moldovei”, iar în anul următor acelaşi general, devenit
guvernator al regiunii, folosea, tot într-o proclamaţie adresată locuitorilor, aceeaşi expresie,
el însuşi autointitulându-se brigaderius et confinorum Moldaviae. În documentele de
cancelarie teritoriul era numit Moldova Imperială, spre a se delimita de Moldova
Turcească.” (Cf.”Bucovina:Onomastica si istorie”,in
http://limbaromana.org/revista/bucovina-onomastica-si-istorie/
Toponimele cu radacina “buk”sunt numeroase pe intregul teritoriu al limbii române,nu numai in bucata din Moldova numita de austrieci Bukowina – Iorgu Iordan (tot din articolul de mai sus) identifica 32 de toponime avand aceeaşi rădăcină ruteana,apoi Nicolae Gramada in “Toponimia minora a Bucovinei” identifica cel putin 11,in arealul de referinţa,la fel ,cele mai noi dicţionare in materie,cum ar fi,de exemplu, “Dictionarul entopic al limbii romane”,Editura UNIVERSITARIA, Craiova,2009 ,sau “Dictionar explicativ si etimologic de termeni geografici”,Anatol Eremia,ed. STIINTA,2006,identifica in mod corect,cu mijloacele stiintifice ale lingvisticii,sensul dar si istoricul cuvântului care ii procură fiori atat de patriotard-autonomist unor domni bucovineni făcuţi iar nu născuţi…
In fine,subiectul este definitiv tranşat de cărturarii adevărati ai neamului,iată mai jos documentul reprodus dupa culegeri reputate,cu prestigiu stiinţific infailibil,in doua lucrări accesibile astăzi oricui are un interes in problemă,respectiv DRH-A,Moldova,volumul I,1384-1448 dar si “Documente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare”,vol.1,1374-1437,Mihai Costachescu,Iasi,1931.Tocmai lipsa oricărui fundament este vizibil atât in text ,in logica si dezvoltarea sa, cât,mai ales,abesnta oricarui echivoc chiar din partea diacului care a scris documentul utilizand minuscula “b” ,in forma sa slava – deci “bucovină” iară nu “Bucovina”…
DRH-A (Moldova),vol.I,pag.3:
http://prntscr.com/ak78pj
Costachescu,Documente dinainte de…,p.7-8 :
http://prntscr.com/ak78we
http://prntscr.com/ak79z9
Datele esenţiale ale unui neam nu pot fi extrase,la plesneală,de pe o facilitate comunicaţională,cum este cea oferită de internet,ele nu pot fi stabilite la o şuetă pe facebook iar acestea nu pot fi facute publice ca si constatări ştiinţifice producătoare de consecinţe culturale si didactice,sub privegherea atentă a unui mediu academic abulic,controlat sau mai degraba manipulat de interesele obscure ale unei iredente ukrainene care isi plateşte slugile in natură,cu cofraje de oua,vodca si,eventual,partituri lipsite de valoare, intrucât nu pot fi invocate sau citate legal,indicandu-se sursa…Si pe banii unei autoritati locale consiliate de miliţieni sau ingineri de instalaţii sanitare ori de absolventi de liceu cu specializări in turnatorie la orice uzine,fie acestea si “Vulcan”…
Cum poate fi manipulat publicul in conditiile in care,pe aceleasi facilităţi comunicaţionale,domnul cu pricina care lucreaza ,cel mai probabil, pentru interese străine,ar fi gasit material suficient pentru teza de sens contrar,anume aceea ca Stefan cel Mare,de exemplu,(pentru ca este cel mai cunoscut personaj al istoriei Moldovei ) stia cu certitudine unde are capitala,in ce calitate si-a batut adversarii cum se numea tara pe care o conducea ?
In cele două volume de documente ale lui I.Bogdan,mai ales in cel de-al doilea,sunt reproduse strălucite corespondente diplomatice ale marelui domnitor cu polonezii,in care acesta inceraca sa tranşeze,mai intâi pe cale diplomatică,un conflict teritorial referitor la Pocucija,pe care o denumeste :
“…bucata de pamant care se intinde dela bucovina Galiciului in jos intre Nistru si Pinini, care de veacuri s’a tinut de tara Moldovei…”
http://prntscr.com/akadwo
http://prntscr.com/akaef8
(“Documentele lui Stefan cel Mare”,I.Bogdan,p.483,488)
Denumirea de ‘bucovina’ este folosita fara echivoc in sens de nume (substantiv) comun,diacul care scria documentul era moldovean – după cum observa Bogdan in nota de subsol – diplomaţia era si pe atunci diplomaţie,domnul Moldovei nu era numai un strălucit militar ci si un diplomat desăvârşit…
Domnul acesta ,impostorul sfertodoct care re-scrie istoria dinspre Kiev ( o sa precizez cu alta ocazie de ce din aceasta perspectiva,a Ukrainei…) poate fi comparat,pentru expresivitate,desigur,luând ca referinţă clasificarea facută de catre SUA in materie de portavioane – exista,de exemplu ,diferite clase de portavioane,cum ar fi clasa Nimitz ( de la amiralul Chester Nimitz) clasa Reagan,altele…
In aceasta manieră,am putea să-l incadrăm pe domnul Dragusanul-Gâză (sau viceversa…) urma ş de “răzeş”,probabil rutean, din Revkauti,la clasa de savanţi “Florin Nahorniac”,care si-a sărbătorit recent implinirea a 66 de ani… Insă se poate intâmpla ca domnul Nahorniac să nu accepte această includere in clasa sa ,deoarece dumnealui este sau se pretinde a fi ,tineti-vă bine,”gral-col.(r) conf.univ. dr. ec. Mihai Florin NAHORNIAC”
Aţi face un mare serviciu cultural Bucovinei daca aţi include in publicatia dvs. si obiecţiile la inepţiile acestui “cărturar’,mă refer aici la domnul Gâză-Drăgusanul…
Domnul Gâză se plange astazi,pe blog-ul sau,in maniera sa obisnuita de a se autovictimiza ca impostor dar si din orice alta pozitie,ca i s-ar fi interzis de catre domnul Varvaroi sa mai continue cu afisul acela inept pe care scrie mare,citet, despre „..prima atestare documentara a Bucovinei…”
Daca este asa,domnul Varvaroi trebuie felicitat,este o dovada de curaj simplu si clar iar dumnealui va vedea ca CCB va avea de castigat enorm debarasandu-se de impostori…
FELICITARI !
Cu umorul său de lodva ruteană (lodva,lodba=butuc,cf.vocabular răzeşesc din Revkauti…),domnul Gâză dă să o facă pe niznaiul ,insă nu-i iese şi comite câteva fraze antologice…
Rezultă, aproape fără echivoc ,că dumnealui a citit vreo 30.000 de pagini “degeaba” ,fără să-l plătească cineva! Tot “degeaba” a făcut baletul cu “fonotecările” după partituri obţinute prin mijloace obscure,a căror sursă nu poate fi citată in vreo notă de subsol si a căror reproducere sau interpretare pe o scena publică de către neşte muzicanţi hămesiţi,care stiu (fiindca au studii muzicale la zi ! ) dar li se rupe,se află la limita interpretării si aplicării legii…Spre deosebire de starostele lor fara ureche muzicală,fără studii,aflat cu muzica in aceleaşi raporturi in care se află coada vacii cu ştampila primăriei,care dă insă lecţii de muzică,de istorie a muzicii,de folclor,de interpretare…
Dar “degeaba”,de fraier,a făcut totul,zice el,ridicând stacheta exigenţelor financiare mai sus faţă de cât l-au miluit jupânii săi,neatenţi la detalii insignifiante…
Adică era el obisnuit ca pentru orice să primească bani,inclusiv pentru aiureli si savantlâcuri din clasa “Florin Nahorniac”,după cum am spus…
Era simplu:dacă va uitati cu atenţie,unii cititori anesteziaţi de discursul sau scrofulos+sforaitor,ii cer cărti, pe la rubrica de comentarii de pe blog-ul său…
N-am – zice genialul autor – că eu le scriu şi le scot pe piaţă,restul este treaba naţiei ,a lui Lungu si a lu’ etcaetera,ce-mi pasă mie că voi vreţi carţi!
Le livre c’est moi! – ar mai zice,dacă ar mai sti si alte limbi in afara celei materne,cu excepţia unor secţiuni de la care a lipsit,fiind plecat la uzinele “Vulcan”,la o specializare de dreapta….
C e treabă are el cu destinul “cărţii”, care este doar ocazia iară nu cauza,carţile sunt pe bani de la CJ si se impart pe la primării,să se spele primarii pe cap cu ele,ele sunt neşte viitoare surse de koor-papieren,atunci când se schimbă administraţiile in urma unor alegeri câştigate de alti şefi ai CCB, puşi de noul CJ, care trebuie aburiţi,cu alte “cărţi”…
Sau concerte ,sau festivaluri ,sau expoziţii muzeale ursăreşti.
Ce treabă are dumnealui,insăşi cartea,cum ar fi,cu inţelesurile astea decadente si putrefiate,stabilite de absolvenţi cu studii desuete,ei inşişi autori de studii desuete,expirate,inţelesuri ale unor termeni cum ar fi “toponimia minora”,”lingvistica”,”toponomastica”,”omonimie”,alte bazaconii fără echivalent in cele 30.000 de pagini citite de-a curmezişul de pe net??
Că cartea este atunci când pui la un loc mai multe pagini ciupite de pe internet,le mermeleşti cu câteva note despre pelasgi ,le dai cu vopsea de ouă si le invecheşti cu un sos rutean ,adaugi câţiva “mărturisitori” (cu asta a ramas de la iniţierile sale legionare…),le imunizezi cu ceva cuvinte simţite care trebuie citite de la dreapta la stânga (de la pretenii săi evrei!)apoi deschizi o sesiune de injurături lirico-militante,ca nu cumva să se enerveze CJ prin Varvaroi si să-i blocheze banii,scoţi un afis,te pozezi cu Ursu de la muzeu,dai garanţii anti-micţiune in sanţul Cetăţii,mai tragi o flegmă inspre unii absolventi de studii superioare care nu te inţeleg apoi iţi iei un concediu de paternitate literară si incepi o nouă carte…
Cine nu crede,să ia de exemplu,aşa-zisa carte “Povestea asezarilor bucovinene”,vol.III,si să citeasca intre paginile 61-63,zicerile despre “Casa tradiţionala ruteana”,care incepe cu ghilimele si o tine aşa pâna la pagina finala,unde inchide frumuşel tot cu ghilimele dar si cu o trimitere la o notă de subsol,astfel:
[…prin frecarea a două lemne laolaltă”42.
(În satele cu importante comunităţi rutene din judeţul Suceava nu se mai întâlnesc vechi case ruteneşti, iar dacă ar exista cu greu ar putea identificate, pentru că diferenţele între casa românească şi cea ruteană sunt nesemnificative.)
42. DAN, DIMITRIE, Rutenii din Bucovina / Schiţă etnografică, pp. 5-7]
Am pus intre paranteze drepte intregul citat,inclusiv cele patru rânduri din final,care reprezintă contribuţia dumnealui la zisul titlu din sus-zisa carte…
Dumnealui are si perfidii dobândite la aceeaşi scoala de la “Vulcan”,adevăruri in mai multe trepte,pentru initiaţi,viclenii sovietice,cf. mai jos:
http://prntscr.com/alh3wr
…in care sârma ghimpată este in culorile steagului Romaniei,adica o tară care ţine cu de-a sila un teritoriu despre care dumnealui si savanţii sai ruteni au stabilit că fusese autonom incă de pe vremea lui Roman al II-lea ! Putea sa fie si Roman al 3,14-lea,ce importanţă are,daca el a spus si n-a fost nici macar plătit pentru asta,a fost “degeaba”??
Incet-incet,cititrii vor vedea si singuri unde bate,e destul de nasol acuma când stapânii săi adevaraţi ,dintr-o ţară confecţionată de un oarecare Stalin din bucăti luate cu tancul de pe la alţii,cu tot cu “homo bucovinensis” ,nu mai au cu ce să-si plateasca slugile si lingătorii de cizme decât in formula cu ouă si vodcă puse pe card,ca in anii ’90,trebe să facă ceva ,până isi revin jupânii săi din cearta lor cu big brother Ivan…
Prost da’ mult…
Insa nu atât de prost incât să nu-şi dea seama de unde i se trage,dovada postarea de astăzi,cea in care ia in derâdere “Suceava Live”… Ar zice el si mai multe, dar nu poate ,fiindcă dacă s-ar descălţa ca să fie mai sprinten,l-ar trăda mirosul obielelor ruseşti cu care se legitimeaza,prin etalare excesivă…
Aţi putea să-l parafrazaţi pe Eminescu,dumneavoastră,cei de la Suceva Live,atunci cand vă atacă:
“ De purtăm cu uşurinţă şi cu zâmbet a lui ură/Laudele lui,desigur,ne-ar mâhni peste masură!”