Odată trecută această imagine prin filtrul minții, descoperim că nu mai cunoaștem nimic despre această religie. Știm doar, de pe site-urile creștine, că este o lucrare a Diavolului, iar adepții ei vor arde în focurile veșnice ale iadului, unde cazanele merg pe combustibil bio, auto-regenerabil, altfel nu-mi pot explica de unde atâta putere calorică în lumea adâncului. Ca să nu mai zic de forța de muncă! Curios, dar ei nu susțin același lucru despre nicio religie creștină. Pentru ei toți creștinii sunt frați întru Domnul. Pur și simplu, sunt mai toleranți.
Denumirea oficială a acestei religii necunoscute publicului larg este „Biserica lui Iisus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă” și a fost întemeiată la 6 aprilie 1830, în vestul statului american New York, de Joseph Smith (n. 1805, d. 1844). Acesta, considerat de către mormoni profet al lui Dumnezeu, a susținut că Divinitatea l-a vizitat în 1820, că i-a poruncit să nu se alăture niciunei biserici, pentru că toate erau imperfecte și incomplete, promițându-i că prin el va fi restaurată Biserica adevărată a lui Isus Hristos. Membrii noii biserici au avut parte de opoziție religioasă, socială și politică, și astfel au călătorit mulți ani pentru a căuta un loc potrivit în care să se stabilească. În 1844 Joseph Smith și fratele său, Hyrum, au fost uciși. În cele din urmă, sub conducerea lui Brigham Young, cei mai mulți mormoni s-au stabilit într-o zonă din teritoriul mexican (astăzi în statul american Utah). În prezent, majoritatea locuitorilor din statul Utah este compusă din mormoni și aproape 14% din toți mormonii locuiesc în Utah. Trebuie să menționăm că în prezent, numărul total al mormonilor pe tot cuprinsul globului trece de 15 000 000 de membri, aproximativ 85.000 de misionari în 185 de țări, 30.000 de congregaţii şi peste 145 de temple în toată lumea. Tipăreşte lunar reviste în 188 de limbi şi a tipărit peste 100 de milioane de exemplare ale Cărţii lui Mormon în peste 120 de limbi.
Lucrarea fundamentală a acestei religii este tocmai cartea menționată anterior „Cartea lui Mormon”. Mormonii o consideră un volum de scriptură sfântă, comparabil cu Biblia. Este o cronică a legăturilor lui Dumnezeu cu vechii locuitori ai Americilor și conține plenitudinea nepieritoarei Evanghelii.
Ei cred că această carte a fost scrisă de mai mulți profeți din vechime prin spiritul profeției și revelației. Cuvintele lor, scrise pe plăci de aur, au fost citate și prescurtate de către un profet numit Mormon. Cronica relatează despre două mari civilizații. Una a venit din Ierusalim în anul 600 î. Hr. care după ce a ajuns pe continentul american s-a separat în două neamuri cunoscute sub numele de nefiți și lamaniți. Cealaltă civilizație ar fi venit mult mai devreme, pe vremea când Dumnezeu a încurcat limbile la Turnul Babel. Acest grup este cunoscut sub numele de iaderiți. După mii de ani, toți au fost distruși din cauză că s-au îndepărtat de poruncile Domnului, cu excepția lamaniților, care sunt considerați principalii strămoși ai indienilor americani.
Evenimentul suprem consemnat în Cartea lui Mormon, este slujirea personală a Domnului Iisus Hristos, printre nefiți, curând după Învierea Sa. Cartea dezvăluie doctrinele Evangheliei, înfățișează planul salvării, spune oamenilor ce ar trebui să facă ca să obțină liniște sufletească în această viață și mântuire veșnică în cea viitoare.
Dup ce și-a terminat scrierile, Mormon a încredințat relatarea fiului său Moroni, care a contribuit cu adăugirile sale și a ascuns plăcile pe dealul Cumora. La 21 septembrie 1823, acest Moroni, acum o ființă glorificată și înviată, i-a apărut profetului Joseph Smith, instruindu-l cu privire la vechea cronică și l-a ajutat să o traducă în limba engleză.
Această cronică este acum publicată în peste 120 de limbi „ca o nouă și suplimentară mărturie că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu cel Viu și că toți ce vor veni la El și se vor supune legilor și rânduielilor Evangheliei Sale pot fi salvați. Noi îi invităm pe toți oamenii de pretutindeni să citească Cartea lui Mormon, să chibzuiască în inimile lor mesajul pe care îl conține și, după aceea să-L întrebe pe Dumnezeu, Tatăl Veșnic, în numele lui Hristos, dacă este adevărată cartea. Aceia care vor urma această cale și vor întreba cu credință, vor obține o mărturie despre adevărul și divinitatea ei, prin puterea Duhului Sfânt”
Indiferent de ce credem despre aceasta sectă, trebuie să luăm în considerare că principalele caracteristici ale Bisericii Mormone rămân: prosperitatea, zelul misionar și admirabila rețea socio-politică prin care este constituită și condusă de peste 150 de ani, fiind în Statele Unite ale Americii privită cu respect, încredere și ca un partener serios de discuție în privința vieții politice sau sociale.
În România, această biserică abia atinge pragul de 3.000 de membri, printre aceștia numărându-se și binecunoscutul om de afaceri Ion Țiriac.
Lasa un raspuns