Lovitură dură pentru ministrul Justiției, Tudorel Toader, şi proiectul de modificare a legilor justiţiei.

1.000 de magistraţi, inclusiv procurori de la DNA şi DIICOT, judecători de la Curţile de Apel şi de la tribunalele din toată ţară, cer oficial retragerea proiectului.

Memoriul adresat de cei 1.000 de magistrati premierului si ministrului Justitiei:

„MEMORIU PENTRU RETRAGEREA PROIECTULUI DE MODIFICARE A „LEGILOR JUSTITIEI”
Guvernului Romaniei,
Domnului dr. Mihai Tudose,
Prim-ministru al Guvernului
Domnului prof. univ. dr. Tudorel Toader,
Ministrul Justitiei
Excelentele Voastre,

La 23 august 2017, intr-un document PowerPoint prezentat intr-o conferinta de presa, Ministrul Justitiei a propus un set de modificari pentru „legile justitiei” (Legea nr.303/2004, Legea nr.304/2004 si Legea nr.317/2004), fara studii de impact si fara o prealabila consultare asupra unor aspecte legislative esentiale, pentru asigurarea transparentei decizionale, in raport cu magistratii (judecatori si procurori) si societatea civila.

Proiectul a fost comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, iar in sedinta din 28 septembrie 2017 Plenul a emis un aviz negativ asupra intregului proiect, tinand seama de voturile exprimate in numeroase adunari generale ale judecatorilor si procurorilor de la instante si parchete, in care au fost respinse, in proportie covarsitoare, intre altele, toate modificarile de esenta ale proiectului legislativ, privind reorganizarea Inspectiei Judiciare, ca structura cu personalitate juridica in cadrul Ministerului Justitiei, modificarile privind numirile la varful justitiei (procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al DNA, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai Parchetului de pe langa ICCJ si ai DNA, precum si procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestora), modificarile propuse privind regimul raspunderii magistratilor, modificarile sistemului de recrutare a magistratilor – limita de varsta (30 de ani) pentru admitere la Institutul National al Magistraturii si cerinta vechimii in alta profesie juridica de minimum 5 ani, modificarile privind examenele de promovare in functii de executie, mentinerea bugetului instantelor judecatoresti la Ministerul Justitiei, precum si infiintarea in cadrul PICCJ a unei directii specializate avand competenta exclusiva de efectuare a urmarii penale pentru faptele savarsite de catre judecatori si procurori, indiferent de natura si gravitatea acestora.

Astfel, in anul 2017, in conditiile in care Romania este supusa in continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, unui Mecanism de cooperare si verificare (MCV),1 tocmai pentru alinierea justitiei sale celor ale statelor cu traditii istorice democratice, nu se mai poate accepta intoarcerea in timp, la reglementari legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea justitiei sub control politic si largirea nepermisa a atributiilor ministrului justitiei.

Toate aceste modificari de esenta propuse de Ministrul Justitiei incalca flagrant Mecanismul de cooperare si verificare, rapoartele sale constante si fundamentele unei magistraturi firesti intr-un stat democratic. Aceste propuneri,
odata intrate in vigoare, vor influenta cariera si activitatea profesionala a magistratilor pentru o perioada indelungata si vor produce dezechilibre in sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeana in repetate randuri.

Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constitutionala a Romaniei a apreciat ca, prin faptul ca are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului roman ii revine obligatia de a aplica acest mecanism si a da curs recomandarilor stabilite in acest cadru, in conformitate cu dispozitiile art.148 alin.(4) din Constitutie, potrivit carora „Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actele aderarii si din prevederile alineatului (2)”.

Asadar, desi avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale a Romaniei dezvoltand si accentuand in mod deosebit o noua dimensiune a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie („In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”), in sensul atasarii continutului sau normativ a principiului colaborarii loiale intre institutiile si  autoritatile statului. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevad avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate in spiritul loialitatii fata de Legea fundamentala si obligatiei autoritatilor publice de a aplica Mecanismul de cooperare si verificare si a da curs recomandarilor stabilite in acest cadru.

Chiar daca proiectul contine si propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistratilor ori ale asociatiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezinta simple corectii ale sistemului actual, pregatirea
neserioasa a unui veritabil „experiment judiciar”, in lipsa oricaror studii si prognoze, putand determina consecinte foarte greu sau chiar imposibil de remediat.

Prin urmare, avand in vedere vointa majoritatii covarsitoare a magistratilor, va solicitam, pentru inlaturarea oricaror dubii privind deturnarea acestui proiect in defavoarea magistraturii, sa dispuneti retragerea sa (respingerea in Guvern, dupa caz, evitand inaintarea in Parlament), cerand Ministrului Justitiei sa initieze si sa dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistratii, Consiliul Superior al Magistraturii, asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, pentru a imbunatati cadrul legislativ, dupa efectuarea studiilor de impact cuvenite si dupa prezentarea unor motivari serioase si credibile referitoare la modificarile propuse, in scopul modernizarii justitiei, in acord cu Mecanismul de cooperare si verificare.

Va rugam sa primiti, Excelentele Voastre, expresia inaltei noastre consideratii.”