Reporter:-Care a fost începutul proiectului depozitelor de deșeuri din județul Suceava?

Cătălin Nechifor: -Proiectul gropilor de gunoi este un exemplu de proiect dificil, început încă din 2004 și nici azi nu a ajuns să fie 100 % implementat.

 În 2004 a existat o inițiativă în zona privată, a fost oferta unei firme germane care ar fi vrut să preia întreg sistemul de deșeuri al județului, să construiască ei toată infrastructura și să facă și partea de reciclare și partea de depozitare finală.

Nu s-a dorit atunci, s-a mers pe ideea de bani europeni. Într-adevăr, așa s-a întamplat și, undeva prin 2007, au fost primele părți de proiect realizate, în 2009 au fost toate autorizațiile și avizele eliberate, inclusiv Hotărârile de Consiliu Județean, iar din 2011 a început implementarea, finalizându-se în anul 2016, în ultimul an de mandat al meu ca președinte al CJ.

Practic, în iunie 2016 întreg sistemul  fost predat la cheie, mai puțin groapa de pe Mestecăniș, care avea un grad de execuție de 99 % pentru că acolo existau niște probleme din trecut, cercetate și de organele statului. Nici acum soluția nu este definitivă pentru că se pare că în 2009, în mandatul de președinte al domnului Gheorghe Flutur, hotărârea de CJ cu privire la punerea la dispozitie a terenului de către Primărie și Consiliul Local al comunei Pojorâta, a fost…și nu aș vrea să spun eu ilegală, dar a fost cu multe semne de întrebare.

 

Reporter: – Cum s-a realizat implementarea acestui proiect dificil?

Cătălin Nechifor:- Proiectul a constat în mai multe etape și mai multe dimensiuni. Pe de o parte, unul dintre obiective a fost să închidem gropile existente, acele gropi care erau din trecut începute și din nefericire marea majoritate pe cursuri de apă.

 Știm cu toții cum  arata groapa de la Călău din Suceava, pe cursul de apă al râului Suceava, știm cum era cea de la Gura Humorului pe cursul de apă al Moldovei, exact ca și în Câmpulung Moldovenesc, de altfel, pe Bistrița Aurie în Vatra Dornei, la Rădăuți și la Fălticeni gropi total neecologice și nesănătoase, urâte și din perspectivă vizuală și care mai și poluau foarte mult mediul înconjurător.

Nu a fost o muncă ușoară pentru că a trebuit să încheiem contracte cu firme care au mutat munți dr gunoaie din loc și care au reciclat întreaga zonă, redând circuitului natural inclusiv albia de râu. Astăzi putem spune, la Suceava de exemplu, la Călău avem un deal reconstruit, un deal care este înierbat și ecologizat, pe malul Sucevei. Sunt oameni care merg la plajă și la pescuit pe acolo și iată că o zonă atât de urâtă a fost redată naturii.

Un al doilea obiectiv a fost cel de creare a două stații de deșeuri, cea de la Moara și cea de la Pojorâta de pe Mestecăniș. La Moara finalizarea a fost 100 % în anul 2016, la Mestecăniș și acum sunt procese în instanță și cercetări pe rol ale instituțiilor statului și probabil că decizia va fi ulterioară.

 

Reporter: De ce s-a întârziat punerea în operare a depozitului de la Moara?

Cătălin Nechifor:- Rămân și eu surprins  de faptul că abia azi, la aproape 4 ani distanță, s-a reușit să se pună în funcțiune, parțial, într-o variantă de avarie, groapa de la Moara. Sper să meargă proiectul în continuare pentru că, chiar dacă timp de trei ani de zile nu s-a făcut nimic, poate că într-un viitor apropiat vom avea și un operator definitiv.

 Acum la Moara este o chestiune de moment, de etapă, o găselniță, dar totuși e o mică rezolvare.

Ceea ce nu am înțeles și va trebui să vedem cu atenție despre ce e vorba este modul de tarifare pentru că din momentul în care se operează la Moara cu siguranță va trebui de umblat și la tarife. Nu au fost comunicări publice și nu știm cât vom plăti noi cetățenii, în plus, pentru gunoiul pe care îl producem.

Revenind la partea de închidere a gropilor, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei sau Suceava în mandatul meu, chiar dacă am reușit să închidem 100 % această parte de proiect, cei care sunt responsabili de atunci și până acum, în guvernarea, PNL cea județeană, și PSD cea națională, nu au fost în măsură să continue munca noastră.

 Aici vorbim de un proiect european de foarte mare amploare și de foarte multe milioane de euro, care practic este în acest moment în lipsă de rezultate palpabile. Tragedia este că odată închizându-se acele gropi, cei care au venit după noi, nefiind în măsură să deschidă măcar stația de la Moara, au trebuit să creeze 5 zone noi, cinci zone de depozit de gunoi temporar.

Avem în proximitatea Sucevei o groapă de gunoi chiar pe fosta groapă de zgură de la Termica. Avem la Fălticeni chiar lîngă groapa pe care am închis-o în mandatul meu, un nou depozit deschis. Avem una nouă la Gura Humorului și se vede cu ochiul liber cum a crescut un nou munte de gunoi și avem un nou munte de deșeuri și la Rădăuți, chiar lângă groapa pe care am închis-o noi.

Și mai avem pe granița dintre Ilișești și Stroiești un nou depozit, mai ascuns de ochii lumii, dar care va strica mediul înconjurător.

Reporter:- Ce se va întâmpla cu aceste gropi temporare de deșeuri?

Cătălin Nechifor:- Întrebările care trebuie puse sunt: Ce facem cu aceste noi gropi? În ce măsură ele pot fi ecologizate? Dacă va fi necesar să fie transportate la Moara? Cu ce bani și cu ce costuri și impact asupra mediului?

Iată greșeli foarte mari  și lucruri care nu s-au făcut, ca și continuitate, așa cum trebuie, și din păcate cei care plătesc acum sunt cetățenii.

Mai spun un lucru extrem de grav și asta pentru că aici vorbim de finanțare europeană. Știm cu toții că orice proiect european odată depus la finanțare este foarte greu, imposibil de multe ori, să fie modificat, indiferent de ce situații găsești in realitate.

Foarte  multă lume a fost dezamagită și supărată și chiar s-au exprimat unii mai puternic în acest sens despre locația de pe Mestecăniș.

Repet, NU a fost decizia mea!

Chiar dacă eu am decontat foarte  mult din povestea asta, decizia aparține Consiliului Județean din 2009. Este Hotărâre de CJ de atunci, este act legal, sunt avize și autorizații de la toate instituțiile încă din 2009. Era domnul Flutur și guvernarea PNL atunci.

Practic, obligația noastră era să continuăm proiectul. Puteam decide să renunțăm complet la proiect, la tot ce înseamnă sistem de deșeuri, dar trebuia să dăm și banii înapoi. Nu mi-am permis însă să aduc Suceava, ca județ, în situație de faliment financiar, pentru că asta ar fi însemnat să renunțăm la proiect și să dăm și banii înapoi.

În ceea ce mă priveste întotdeauna am insistat și încurajat oamenii să caute și dreptatea în instanță.

Toți cei care au fost la mine, ONG-uri, oameni din Valea Putnei, Pojorâta sau Câmpulung, i-am încurajat și mă bucur că unii au avut determinare și s-au dus în instanță și au câștigat procese și la Curtea de Apel din Cluj sau Iași. Sper ca într-un final să aibă și câștig de cauză.

 

Reporter: Considerați că nu aveți nicio responsabilitate în ceea ce privește scandalul public generat de acest proiect?

Cătălin Nechifor:- Aici nu  e vorba de derobare de responsabilitate, ci e vorba de legalitate și de principii foarte clare.

Însă una peste alta suntem după trei ani când de abia s-a reușit azi să se dea drumul la stația de la Moara. Vedem ce va urma și sigur că semnale de alarmă sunt, pentru că riscul pe care-l traversează acum România și Suceava ca județ, este că în situația în care nu s-au mișcat lucrurile și nu au reușit să pună în operă acest sistem important de deșeuri la nivel de județ riscă să plătească amenzi usturătoare, pe infrigement, la nivel european. Se pot pune corecții financiare care pot pleca de la de 5 % din valoarea proiectului, 25 % și, Doamne ferește, 100 %.

(Advertorial Pro Romania MFC 41190009)

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.