Adunări

Nu cred că mă va contrazice cineva atunci când spun că majoritatea victoriilor din ziua de azi sunt negative și asta pentru simplul fapt că oamenii se adună mult mai ușor ca să distrugă ceva făcut deja, decât se adună ca să construiască. Este evident că asta se întâmplă deoarece dacă distrugerea necesită doar forță brută, creația presupune planuri, resurse și o relativă conducere care să organizeze grupul respectiv. În plus, dacă distructivii se adună corect matematic, veți descoperi că nu li se mai poate aplica aceiași regulă constructorilor, deoarece chiar dacă vor să construiască, nu toți doresc același lucru și astfel de foarte multe ori 2+2=0.

Exemplele recente despre conjugarea eforturilor puterilor din stat pentru o viață mai bună a populației demonstrează că aplicarea principiilor matematicii fără a ține cont de fizica vectorilor duce la rezultate eronate, unele chiar catastrofale. Inutil efortul de a înhăma zece perechi de cai la căruța economiei românești dacă nu ai la îndemână un conducător de atelaj profesionist, care să știe să determine caii să tragă cu toții în direcția dorită.

În principiu, toate adunările sunt bune exact atâta vreme cât aduni elemente de același fel. Diversele generalizări folosite pentru a ocoli această regulă s-au dovedit mereu contraproductive și sunt sigur că vor continua s-o facă și pe viitor. Combinațiile de elemente opuse, chiar dacă trase într-o categorie comună, oricât s-ar numi cocktail, vor fi mereu doar un carcalete nereușit, apt să garanteze come alcoolice și grandioase dureri de cap.

Poți oricând să aduni 2 mere cu 2 pere și să obții 4 fructe, dar orice gospodină îți va spune că trebuie un singur soi de fructe pentru dulceață, din combinații neputând să faci decât cel mult marmeladă.