Trecem zilnic pe lângă ei, cei mai mulţi dintre noi îi privim cu desconsiderare, iar unii scapă câte un leu în palmele lor întinse în semn de rugă. Îi cunoaştem de ani buni şi, uneori, le strecurăm mai degrabă conspirativ bancnota, ei răspunzându-ne cu un “săru-mâna” şi cu un dat din ochi. Ei sunt cerşetorii Sucevei, foarte puţini dintre ei autohtoni, care populează colţurile de străzi cu vad şi care, mulţi dintre ei, câştigă mai mult decât un sucevean ce lucrează cinstit, cu un salariu mediu pe economie şi, cu siguranţă, de câteva ori mai mult decât o biată pensionară ce scoate tremurând din portmoneu bănuţul lăsat în poala cerşetorului ce-şi bâţâie impresionant vreun membru al corpului.
Cerșetoria reprezintă un fenomen de amploare și de actualitate. Din păcate, la nivelul municipiului Suceava, cerșetorii încă își fac veacul pe străzi sau prin parcările centrelor comerciale și hypermarketurilor și apelează la mila publicului, invocând fel de fel de povești. Trebuie spus că ei se ghidează după principiul: „mâna-ntinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană”, astfel, cerșetorii inventează fel de fel „lacrimogene”, menite să sensibilizeze.
Șeful Poliției Locale Suceava, Ovidiu Doroftei, a subliniat că majoritatea dintre cei care apelează la mila publicului câștigă zilnic între 100 și 200 de lei, bani pe care un om cinstit care muncește îi obține foarte greu.
Se pare că la Suceava se câștigă foarte bine, întrucât o parte considerabilă a cerșetorilor din alte județe s-a mutat în municipiul reședință de județ, cu acte-n regulă.
Despre acest fenomen, șeful Poliției Locale spune că se încearcă eradicarea lui, în acest sens făcându-se un protocol de colaborare între Inspectoratul de Poliție Județean, Inspectoratul Județean de Jandarmi și Poliția Locală Suceava.
„În colaborare cu celelalte două instituții, am reușit să-i facem pe cerșetori să nu mai stea în preajma Bibliotecii Județene. De altfel, încercăm să eradicăm această practică din toate zonele orașului”, a declarat Ovidiu Doroftei, șeful Poliției Locale Suceava.
În ceea ce privește folosirea minorilor în actele de cerșetorie, Doroftei a precizat că s-a încheiat un protocol de colaborare între Primăria Suceava, prin Direcția de Asistență Socială și Direcția Poliției Locale și Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, care stabilește în mod clar care sunt modurile de acțiune pentru a proteja minorii ce sunt trimiși la cerșit.
„Prin acest protocol urmărim să îi protejăm pe copii. Ținem o evidență riguroasă și documentăm fiecare caz în parte în așa fel încât atât cei care cerșesc, cât și cei care sunt în pericol de a fi folosiți pentru așa ceva, să fie monitorizați și descurajați în a mai practica cerșetoria”, a precizat Ovidiu Doroftei.
De altfel, prin protocolul de colaborare întocmit între Poliția Locală, IPJ ș IJJ Suceava, la nivelul municipiului reședință de județ, în luna aprilie au fost identificați și sancționați 130 de cerșetori, dintre care doi minori care apelau la mila publicului.
Trebuie precizat că sunt două tipuri de cerșetori: cei care vin zilnic la cerșit și cei care vin la sărbători sau în timpul unor procesiuni religioase. Aici dăm exemplu evenimentul „Zilele Sucevei” și Hramul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
În ceea ce privește eradicarea fenomenului cerșetoriei, Ovidiu Doroftei a precizat că acest lucru nu va fi posibil atât timp cât oamenii continuă să dea bani. Este drept că „poveștile cutremurătoare” ne fac să lăcrimăm sau să ni se facă pielea de găină însă, de cele mai multe ori, acestea sunt inventate iar banii munciți cu sudoare de noi ajung să satisfacă viciile unor cetățeni dubioși.
De fapt, cerșetorii adulți folosesc banii pentru a-și cumpăra alcool, țigări și pentru a juca la păcănele. Acesta este și cazul bărbatului din imagine care, din cauza „binefăcătorilor” suceveni a ajuns într-o situație deplorabilă și fără scăpare. Adică, toți cei care dați bani la cerșetori, îi condamnați la moarte.
Din fotografia de mai jos reiese că bătrânul care stă cu mâna-ntinsă, implorând milă și cerșind bani, folosește sumele câștigate pentru a cumpăra spirt sanitar pe care apoi îl consumă în loc de alcool. Deci, cei care încurajează cerșetoria și pe asistații sociali, nu fac nimic altceva decât să le hrănească un viciu care, încet dar sigur, îi ucid.
„Le recomand tuturor cetățenilor să nu mai încurajeze cerșetoria. Dacă vor să facă o faptă bună, să se intereseze de un caz care are într-adevăr nevoie, să doneze sânge pentru cei a căror viață depinde de asta, să-i ajute pe oamenii care se ocupă cu acțiunea «Masa de Sâmbătă» pentru că acolo chiar le va fi recunoscut ajutorul”, a subliniat Ovidiu Doroftei.
De altfel, șeful Poliției Locale a subliniat că unii dintre cei care apelează la mila publicului locuiesc în Șcheia sau în Drăgoiești, localități fruntașe la numărul de cerșetori care își fac veacul în municipiul Suceava, vin și pleacă acasă cu taxiul, lucru pe care un sucevean nu și-l permite zilnic, deși muncește pentru a câștiga bani.
Degeaba îi condamnăm pe asistații social și pe cei care nu muncesc și trăiesc, direct sau indirect, din banii noștri, ai contribuabililor, dacă le dăm bani copiilor care stau cu mâna întinsă și îi încurajăm să cerșească. Acești copii vor devenii viitorii adulți asistați social sau cerșetori.
Cum fiecare mamă sau fiecare tată își învață copilul să fie corect și să muncească cinstit pentru a avea un trai decent, așa ar trebui ca societatea civilă, adică oamenii, să intervină și în cazul celor ai căror părinți nu sunt capabili să le insufle valori și principii morale. Nu-i mai încurajați, oameni buni! Nu le mai dați bani! Nu contribuiți la creșterea unei generații de puturoși și de cerșetori! Dacă ei nu vor mai primi bani de pomană, cu siguranță vor face ceva pentru a subzista și vor munci pentru banii pe care acum îi primesc cu așa o ușurință cerșind.
Lasa un raspuns