Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât desființarea a 22 de judecătorii din ţară, printre acestea numărându-se şi cea de la Gura Humorului. Cei din CSM au considerat că există o disproporție între volumul de activitate şi alocarea resurselor în instanţele din România. Pornind de la această observaţie, CSM şi-a propus să facă o analiză, pe baza unor criterii pe care le-au stabilit prin consultare cu instanţele, posibilitatea desfiinţării unor judecătorii sau a realocării unor circumscripţii, astfel încât instanţele foarte mici, care nu își justifică atât de mult existența, să fie desființate.
Andrieș nu crede că desființarea Judecătoriei Gura Humorului ar fi oportună. De altfel, s-a mai pus această problemă şi în trecut, dar concluzia a fost că aceasta trebuie să existe.
„Noi sperăm ca Ministerul de Justiție să țină cont de punctul nostru de vedere pentru a nu desființa Judecătoria Gura Humorului, și asta pentru că am adus argumente solide în acest sens. La judecătoria Gura Humorului s-au făcut investiții în renovarea clădirii și au fost finalizate în 2011, iar începând cu 2010 au demarat lucrările la clădirea anexă unde a funcționat Oficiul de Cadastru. Nu cred că acesta este singurul argument din punct de vedere al volumului banilor care au fost investiți. Este adevărat că din punct de vedere al activității juridice, Judecătoria Gura Humorului a avut un volum mai mic față de alte judecătorii din țară. În cursul anului 2012 au fost soluționate 3179, însă noi am propus arondarea altor localități din raza de activitate a judecătoriei Suceava și Rădăuți, ceea ce ar duce la un volum de activitate de 3700 de dosare anual. Ținând cont că judecătoria de la Rădăuți nu are un sediu corespunzător, care nu e adaptat necesităților unei instanțe, am dori ca instanța de judecată de la Gura Humorului să își continue activitatea”, a declarat Maria Andrieș, președintele Curții de Apel Suceava.
Pe 24 iulie se vor deschide ofertele pentru licitația de reparație capitală și modernizare a Judecătoriei Gura Humorului (clădire anexa, reamplasare garaj și incintă), iar suma bugetată este de 1.756.000, urmând ca până la finele acestui an să fie cheltuiți 485.000 lei, iar restul anul viitor.
CSM-ul nu poate decât recomanda desființarea unei instanțe, dar ultimul cuvânt îl vor avea parlamentarii. Criteriile convenite la nivel de CSM se referă la instanţe cu volum de activitate de până la 3.500 de cauze, calculat ca medie statistică pe o perioadă relevantă. Alte criterii ar fi ca instanţele să aibă o schemă de trei – patru judecători, infrastructura rutieră sau feroviară, distanţele de parcurs până la instanţele la care vor fi arondate, elementele de cost privind funcţionarea instanţelor şi structura demografică a instanţelor propuse spre desfiinţare şi posibilităţile de reconversie a imobilelor sediilor instanţelor. Bineînţeles, vor conta şi punctele de vedere ale ordonatorilor de credite, preşedinţii Curţilor de Apel şi ai Tribunalelor.
Lasa un raspuns