Concomitent cu explozia demografică şi progresul tehnic înregistrat în secolele 19 şi 20, suprafeţe însemnate de pădure de pe toate continentele au fost defrişate pentru resursa principală ce o deţineau – lemnul de construcţii şi pentru încălzirea locuinţelor, cât şi pentru suprafeţele de teren ce au intrat în circuitul agricol.

Necesitatea conservării habitatelor forestiere s-a impus din considerente de ordin ecologic, ştiut fiind faptul că pădurea este cel mai complex ecosistem de pe Terra, cât şi peisagistic, majoritatea rezervaţiilor incluzând elemente morfologice variate (chei, stâncării, abrupturi). În acest sens, încă din prima jumătate a secolului trecut o serie de acte legislative au declarat întinse suprafeţe de fond forestier drept arii naturale protejate – Codrul Secular Slătioara şi Codrul Secular Giumalău – având drept principal scop conservarea biodiversităţii biologice şi ecologice. Ulterior acestor rezervaţii forestiere li s-au adăugat şi altele în perioada 1941-1973: Pietrele Doamnei-Rarău, Fâneţele Todirescu, Cheile Zugrenilor, Cheile Lucavei, Tinovul Găina-Lucina, Făgetum Dragomirna, Quercetum Crujana, Pădurea Zamostea Luncă. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1143 din 18 septembrie 2007 pe suprafaţa acoperită de păduri a judeţului Suceava au fost declarate încă trei arii naturale protejate cu specific forestier, după cum urmează: Codrul Secular Loben, Pădurea Roşoşa şi Codrii Voivodesei.

O parte din rezervaţiile incluse în fondul forestier au fost declarate datorită prezenţei pe cuprinsul lor a unor elemente de biodiversitate situate la limita sudică a arealului european, mesteacănul pitic (Betula nana) pe care îl găsim doar în Tinovul Găina Lucina pe o suprafaţă de 1 hectar.

Începând cu anul 2010 Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Direcţia Generală Protecţia Mediului şi Managementul Ariilor Naturale Protejate, a atribuit în custodie Direcţiei Silvice Suceava arii naturale protejate de interes naţional – rezervaţii, situri de importanţă comunitară – SCI şi arii speciale de protecţie avifaunistică – SPA.

În anul 2016 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a atribuit în custodie Direcţiei Silvice Suceava încă două arii naturale protejate, respectiv siturile de importanţă comunitară Obcinele Bucovinei şi Pădurea Pătrăuţi.

În prezent Direcţia Silvică Suceava are în custodie o suprafaţă de 87.694 ha arii naturale protejate legiferate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare, H.G. nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările ulterioare, Legea nr.5/2000, H.G. nr.2151/2004 şi H.G. nr.1143/2007.

Ariile naturale protejate aflate in custodia Direcţiei Silvice Suceava sunt următoarele:

 

Situl Natura 2000- ROSCI0075 Pădurea Pătrăuți

 

Situl de importanţă comunitară ROSCI0075 Pădurea Pătrăuţi, a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi este localizat în judeţul Suceava, pe teritoriul administrativ al localităţilor Pătrăuţi, Dărmăneşti, Şerbăuţi, Calafindeşti, Mitocu Dragomirnei, Zamostea şi Zvoriştea. Obiectivele principale de protecţie în cadrul sitului Pădurea Pătrăuţi sunt habitatele forestiere reprezentate de pădurile de stejar şi fag, precum şi pădurile ripariene din apropierea cursurilor de apă alcătuite din frasin şi anin negru.

Pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară ROSCI0075 Pădurea Pătrăuţi se regăseşte Pădurea (Quercetum) Crujana cu o suprafaţă de 39,6 ha, situată pe raza comunei Pătrăuţi, şi Făgetul Dragomirna în suprafaţă de 135 ha, situat pe raza comunei Mitocu Dragomirnei, ambele fiind rezervaţii naturale cu caracter predominant forestier.

 

Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA0089 Obcina Feredeului

 

Aceasta ocupă o suprafaţă de 63.737 ha fiind delimitată de cursul râului Suceava la nord, râului Moldoviţa la est şi râului Moldova la sud şi la vest; situl cuprinde în totalitate Obcina Feredeului, acoperită de întinse păduri de amestec de răşinoase cu fag. Situl a fost declarat pentru menţinerea în stare nealterată a habitatelor unor specii de păsări, menţionate în fişa standard a sitului.

Pe suprafaţa sitului se află Rezervaţia Pădurea Roşoşa, cu o suprafaţă de 204,8 ha şi se regăseşte în apropierea localităţii Argel, comuna Moldoviţa. Pe suprafaţa rezervaţiei se întâlnesc arborete vârstnice de răşinoase, molidul fiind predominant.

 

Situl Natura 2000 Rarău – Giumalău

 

Situl este constituit din suprapunerea unui sit de importanţă comunitară ROSCI0212 Rarău – Giumalău peste Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA0083 Munţii Rarău – Giumalău, şi ocupă o suprafaţă de 2547 ha.

Pe suprafaţa sitului se află 4 arii protejate naturale de interes naţional şi o rezervaţie ştiinţifică:

  • Rezervaţia Ştiinţifică „Peştera Liliecilor“ (0,6 ha) adăposteşte cea mai mare colonie de lilieci din nordul ţării (conform ultimilor inventarieri din anul 2016 în avenul Peşterii Liliecilor hibernează peste trei mii de exemplare, din cinci specii de chiroptere). Este rezervaţia cu cel mai înalt grad de protecţie, accesul fiind permis doar cercetătorilor, în vederea efectuării inventarierilor anuale a populaţiilor de lilieci.
  • Codrul secular  Giumalău(309,5 ha) se află pe teritoriul comunei Pojorîta, în actena nord- vestică a muntelui Giumalau şi către cursul superior al bazinetului Putna Mare – Sterparul. Rezervaţia a primit acest statut în anul 1941 prin decizia 9942/ 19 martie 1941. Pădurea seculară de molid este cuprinsă între 1230 m și 1680 m altitudine, cu pante variind între 15 și 35 grade, fiind marcată la limita superioară în golul de munte prin vârfurile Sapele (1427 m), Ciungi (1521 m), Stegele ( 1630 m), Alunul (1667 m) şi Giumalău (1857 m), cel mai înalt vârf din Bucovina.
  • Codrul Secular Slătioara (1064,2 ha), situat pe versantul estic al masivului Rarău, la o altitudine cuprinsă între 790 m şi 1353 m în satul Slătioara, la 12 km de comuna Stulpicani, se întinde pe trei creste mari, paralele: Bîtca Neagră, Bîtca cu Plai şi Bîtca Lesei, separate între ele prin văi adânci unde îşi adună apele pâraiele: Văiuga, Valea lui Ion, Valea Ursului şi Valea Ceargăului, ce se unesc apoi în pârâul Slătioara și se varsă în râul Moldova. Iniţiativa declarării acestei păduri ca rezervaţie datează încă de la începutul acestui secol (1904, 1907). În 1913 s-a făcut delimitarea acestuia, stabilindu-se o suprafaţă de 408 ha. După Primul Război Mondial, Mihail Guşuleac a propus includerea unor suprafeţe din Bucovina în categoria rezervaţiilor naturale, între acestea aflându-se şi acest codru, inclusiv plaiul Todirescu, ce formează partea superioară  de pajişti montane a Slătioarei. În 1934 s-a recomandat pentru protecţie o suprafaţă de 294,28 ha, precum şi fâneţele Todirescu (34 ha) ca zonă tampon. În anul 1950, Institutul de proiectări silvice din Bucureşti execută prima amenajare silvică de după război, incluzând şi codrul secular cu statut de “monument al naturii”. Reamenajarea pădurilor pe baze tipologice, executată în anul 1955, a permis crearea de perimetre de protecţie absolută în care nu se pot executa nici un fel de exploatări. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin: molid, pin silvestru, tisă, fag, scoruş de munte, carpen, arin, paltin de munte, ienupăr, sălcii .

Din anul 2007 Rezervaţia Codrul Secular Slătioara face parte din situl de importanţă comunitară ROSCI0212 Rarău – Giumalău, respectiv ROSPA0083 Munţii Rarău – Giumalău, împreună cu rezervaţia ştiinţifică „Peştera liliecilor” şi ariile naturale de interes naţional Pietrele Doamnei – Rarău, Codrul Secular Giumalău şi Fâneţele Todirescu.

În data de 7 iulie 2017 Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO a adoptat înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietăţii „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe (Albania/Austria/Belgium/Bulgaria/Croatia/Germany/Italy/Romania/Slovakia/Slovenia/Spain/Ukraine)/ Păduri seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei “, cu prilejul celei de-a 41-a sesiuni, care a avut loc la Cracovia, Polonia. Acest fapt reprezintă un moment marcant pentru protecţia pădurilor virgine de fag din România şi din Europa.

 

  • Fâneţele montane Todirescu (44,3ha) sunt situate la o altitudine cuprinsă între 1200 m și 1492 m, la limita superioară a crestei masivului Rarău ce formează cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice ale Bistriţei şi Moldovei. În această rezervaţie se poate ajunge şi din Codrul Secular Slătioara, străbătând drumul Padinei, pe un drum mai dificil, dar presărat cu numeroase peisaje încântătoare. Propusă ca zonă de protecţie a codrului secular de la Slătioara încă din 1933, Rezervaţia Fâneţele montane de pe Plaiul Todirescu cuprinde pajiştile montane ce adăpostesc o floră montană foarte variată. Plaiul Todirescu, cum sunt denumite fâneţele montane ce formează cununa superioară a Codrului Secular Slătioara, marchează latura de sud-est a masivului Rarău.
  • Rarău – Pietrele Doamnei (971 ha): Masivul Rarău adăposteşte în partea sa nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni, cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. Din punct de vedere peisagistic, dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unică în Carpaţi. Specia forestieră predominantă o formează molidul, cu diseminări de sacrus, plop tremurător, sălcii, mesteacăn. Floristic, zona se încadrează în regiunea euro-sibiriană, subregiunea Carpatică, cu specii saxicole.

 

Situl Natura 2000 – ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

 

Acest sit are o suprafaţă de 469 ha şi este localizat în judeţul Suceava pe teritoriul administrativ al localităţilor Crucea şi Dorna Arini. Declararea sitului în anul 2007 a avut la bază rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor, fiind localizată pe creasta masivului Pietrosul Bistriţei. Obiectivele de protecţie în sit sunt reprezentate de pădurile de molid, pajişti şi tufărişuri boreale şi alpine, precum şi populaţiile de urs brun şi liliac comun.

 

Situl Natura 2000 –ROSCI0184 Pădurea Zamostea – Luncă

 

Situl are o suprafaţă de 299 ha şi este localizat pe teritoriul administrativ al localităţii Zamostea. Declararea sitului în anul 2007 a avut la bază rezervaţia naturală cu acelaşi nume în suprafaţă de 107,6 ha, fiind localizată pe lunca râului Siret. Obiectivele principale de protecţie în cadrul sitului Pădurea Zamostea – Luncă sunt habitatele forestiere reprezentate de pădurile dacice de stejar şi carpen, precum şi pădurile ripariene mixte cu stejar, ulm şi frasin din apropierea cursurilor de apă.

 

Situl Natura 2000 –ROSCI0328 Obcinele Bucovinei

 

Are o suprafaţă de 32.246 ha şi este localizat în judeţul Suceava pe teritoriul administrativ al localităţilor Moldova-Suliţa, Moldoviţa, Vama, Frumosu, Suceviţa şi Putna. Pe suprafaţa sitului se regăseşte rezervaţia naturală Codrul Secular Loben, desemnată prin H.G. nr.1143/2007. Este o rezervaţia naturală cu caracter predominant forestier, cu o suprafaţă de 483 ha, situată pe raza comunei Moldoviţa, fiind localizată pe clina vestică a Obcinei Mari. În apropierea ROSCI0328 Obcinele Bucovinei se regăseşte rezervaţia Pădurea Voivodeasa. Este o rezervaţia naturală cu caracter predominant forestier, cu o suprafaţă de 102 ha, situată pe raza comunei Suceviţa, fiind localizată pe clina estică a Obcinei Mari. Pe suprafaţa ambelor rezervaţii se întâlnesc arborete vârstnice de răşinoase, molidul şi bradul fiind predominante.

 

Situl Natura 2000 –ROSCI0086 Găina – Lucina

 

Situl are o suprafaţă de 848 ha şi este localizat în judeţul Suceava, pe teritoriul administrativ al localităţii Moldova – Suliţa. Pe suprafaţa sitului se regăseşte Tinovul Găina – Lucina, o rezervaţie naturală cu caracter predominant forestier, cu o suprafaţă de doar 1 ha, situată pe raza comunei Moldova – Suliţa, fiind localizată pe platoul Lucina. Specific rezervaţiei este prezenţa mesteacănului pitic, în cel mai sudic areal din Europa. În apropierea sitului Găina – Lucina se află rezervaţia naturală Cheile Lucavei, cu o suprafaţă de 34 ha, situată pe raza comunei Moldova – Suliţa, fiind localizată pe valea pârâului Lucava.

 

Una dintre obligaţiile ce îi revin custodelui este întocmirea planurilor de management pentru aceste arii naturale protejate. În acest context în perioada 2012-2016 au fost elaborate şi aprobate cu ordin de ministru planurile de management şi regulamentele pentru siturile Rarău – Giumalău, Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor, Obcina Feredeului şi Găina – Lucina. Pentru siturile Obcinele Bucovinei, Pădurea Pătrăuţi şi Pădurea Zamostea Luncă sunt întocmite regulamentele de funcţionare, planurile de management fiind în curs de elaborare.

În ariile naturale din custodia Direcţiei Silvice Suceava sunt amenajate poteci tematice cu o lungime totală de 3,6 km pe care sunt amplasate panouri de informare cu elementele cele mai reprezentative pentru biodiversitatea pădurii.

Din suprafaţa totală a ariilor protejate din custodia Direcţiei Silvice Suceava peste 2.500 ha vor fi propuse a fi incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România.

Pentru perioada 2017 – 2020 este elaborat un program local de promovare în scop educativ şi de conştientizare a pădurilor virgine ce se regăsesc pe suprafaţa administrată de Direcţia Silvică Suceava. În cadrul programului se vor desfăşura anual câte două excursii tematice în Codrul Secular Slătioara şi în Codrul Secular Giumalău la care vor participa copiii de diferite vârste din judeţul Suceava. La finalul excursiilor se va organiza un concurs de fotografii ce vor fi expuse în municipiul Suceava, cele mai reuşite urmând a fi premiate de către reprezentanţii Direcţiei Silvice Suceava.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.