În ultimele 30 de zile au fost depuse la Parlament cel puțin patru inițiative legislative din categoria celor care presupun creșterea cheltuielilor bugetare, fără că acestea să fie însoțite de un calcul care să arate impactul bugetar sau să precizeze sursele de finanțare care să le confere sustenabilitate.

 Prin proiectele apărute ca ciupercile după ploaie se cere includerea în baza de calcul a pensiilor a sporurilor pentru condiții speciale, „ancorarea” alocației pentru copii la salariul minim (până la 30% din salariul minim), creșterea pensiilor foștilor agricultori la minim 500 de lei și dublarea posturilor de Poliție Locală. Avalanșa de inițiative populiste se face în condițiile în care deficitul bugetar este extrem de strâns. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a avertizat recent că România ar putea reintra în procedura de deficit excesiv. Probabilitatea reintrării României în recesiune în următorii ani, în aceste condiții, este de cel puțin 50%, potrivit unui raport privind stabilitatea prezentat la BNR. Mai multe iniţiative populiste au fost înregistrate în Parlament chiar în ziua în care ministrul Finanţelor avertiza că implementarea acestui tip de măsuri înseamnă creşterea unor taxe sau reducerea unor investiţii. „Implementarea oricăror măsuri care costă, care au impact bugetar, trebuie să fie compensate de alte măsuri de reducere a altor cheltuieli sau de creştere a unor venituri”, a declarat ministrul de Finanţe, Anca Dragu. Ministrul a mai spus că există deja unele constrângeri bugetare generate de aplicarea noului Cod fiscal, măsurile de relaxare fiscală pentru anul următor, lucru care ,,îngustează spaţiul bugetar”. Săptămâna trecută, la Senat au fost depuse mai multe proiecte de lege cu impact asupra bugetului, în aceeaşi zi în care Comisia pentru muncă de la Camera Deputaţilor a adoptat 130 de amendamente la legea pentru adoptarea OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare. O inițiativă legislativă cu impact asupra bugetului de stat prevede că „valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 40% din câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv de 45% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 iulie 2017”. Legea privind sistemul unitar de pensii publice prevede că valoarea punctului de pensie este de 732.8 lei. „De ani buni, pensionarii României reclamă acest abuz al statului care, pur şi simplu, a luat o parte a pensiei cuvenite fiecărui cetăţean care a muncit cinstit zeci de ani şi a cotizat pentru a avea un trai decent la vârsta senectuţii”, spune senatoarea Cristiana Anghel în expunerea de motive. Ea aminteşte şi de art. 47 din Constituţie, care prevede că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un trai decent. Proiectul de lege, susţinut de alţi 92 de parlamentari şi aflat în procedură de urgenţă, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere în data de 5 aprilie. Parlamentarii vor să crească și pensiile minime ale agricultorilor, în condițiile în care aproape jumătate de milion de oameni primesc în România pensie de foști membri ai unei cooperative agricole de producție (CAP). Acum valoarea medie a indemnizației este de 361 lei pe lună. „Majoritatea pensionarilor din agricultură sunt femei. Potrivit statisticilor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) din totalul de 468.138 de pensionari agricultori, 424.116 sunt femei. Orice persoană care a lucrat în agricultură, în cadrul fostelor cooperative agricole de producție, beneficiază de o pensie pe baza timpului util. Pentru că nivelul pensiilor din agricultură este foarte scăzut, multor beneficiari trebuie să li se completeze veniturile până la nivelul a 500 lei, ca o măsură de protecție socială, având ca sursă bugetul de stat. Față de cele prezentate, am elaborat propunerea legislativă anexată, pe care o supunem spre adoptare, în procedură de urgență Parlamentului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. Grupul PSD din camera Deputaților a depus la Senat cinci proiecte de lege cu impact asupra bugetului de stat. Astfel, social-democrații propun scutirea de la plata impozitului pe profit, prin scăderea din profitul impozabil a unui cuantum de 0.5% pentru fiecare femeie cu copii până la 7 ani, angajată part-time, în limita a 25% din profitul impozabil al companiei respective şi a unei sume totale de maximum 30.000 de euro. Un alt proiect presupune exceptarea de la impozitare şi a pensiilor de urmaşi pentru copii minori. Se mai dorește ca la tinerii sub 25 de ani să nu le fie impozitate veniturile.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.