Banca Națională a României a luat hotărârea de a menține dobânda de politică monetară la 1,75% pe an. În acest sens, ea va rămâne inertă la solicitarea Guvernului de a lua o decizie pentru a micşora presiunea de pe piaţa monetară unde dobânzile ROBOR s-au dublat într-o săptămână.

În schimb, BNR a intervenit  pe piaţa monetară cu o injecție de lichiditate de 9,3 mld. lei, împrumuturi pe o săptămână care au fost luate de 13 bănci, conform unor surse din piaţa monetară.

Deși s-a făcut acest demers de către BNR, ROBOR-ul la șase luni a crescut de la 1,78% pe 2 octombrie la 1,89% pe 3 octombrie.

BNR a mai hotărât îngustarea coridorului de politică monetară de la 1,5 puncte procentuale la 1,25 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte de la 0,25% la 0,5%, iar rata dobânzii lombard scade de la 3,25% la 3%.

Reducerea ratei lombard şi injecţia de 9 mld. lei împrumuturi acordate băncilor pe o săptămână sunt practic cele două măsuri prin care Banca Naţională răspunde la criza de lichiditate din ultimele două săptămâni.
Creşterea ROBOR arată însă că sunt deocamdată insuficiente.

Performanţa mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuţie la creşterea ROBOR, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu marţi, la briefingul de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

Raportul între creditele cu dobândă fixă şi creditele cu dobândă variabilă – care include şi indicele ROBOR – a crescut în favoarea celor cu dobândă variabilă, şi de aici sensibilitatea aceasta faţă de indicatorul ROBOR (…) Performanţa mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuţie la creşterea ROBOR”, a explicat guvernatorul.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*