Bucovina, partea de nord a Moldovei anexată Imperiului Habsburgic din anul 1774, aflată la început sub administraţie militară şi înglobată, din 1786, ca cel de-al 19-lea cerc administrativ (district) în Galiţia, a început să respire aerul autonomiei odată cu „primăvara popoarelor”, evenimentele revoluţionare din imperiu din anul 1848.

„Petiţia Ţării” (Landes Petition der Bukowina), document semnat de peste 230 de bucovineni aparţinând tuturor categoriilor sociale şi etniilor din district, conţinea, ca prim punct revendicativ, doleanţa de separare a Bucovinei de Galiţia şi constituirea ei în ţară de coroană autonomă.

„Promemoriul la Petiţia Ţării”, înmânat împăratului, argumenta din punct de vedere istoric dreptul la autonomie al Bucovinei.

Harta Bucovina ZDB

Ducat între „ţările Coroanei austriece”

Promulgând Constituţia imperială din data de 4 martie 1849, împăratul Franz Josef I nominaliza Bucovina cu statut de ducat autonom între „ţările Coroanei austriece”.

Obţinerea practică a statutului de autonomie a fost însă un proces sinuos şi îndelungat.

Deşi la data de 29 septembrie 1850 a fost emisă o patentă imperială care confirma statutul de autonomie provincială (care cuprindea Constituţia provinciei şi Regulamentul alegerii Dietei pentru Ducatul Bucovinei), procesul de realizare a acestui deziderat a fost încetinit de instaurarea regimului neoabsolutist de la Viena.

Cu toate că Constituţia din 4 martie 1849 a fost abrogată, autonomia Bucovinei nu a fost anulată, iar la data de 29 mai 1854 s-a produs separarea administrativă de Galiţia.

Orizont înnegurat şi o nouă Constituţie prin care se recunoaşte definitiv autonomia Bucovinei

Principalele organe ale autoadministrării provinciale nu au fost însă constituite şi orizontul autonomiei s-a înnegurat.

În ideea revigorării imperiului bazat pe provincii autonome mari şi puternice şi sub pretextul economiei s-a luat decizia desfiinţării câtorva provincii, între care şi Bucovina, iar la data de 22 aprilie 1860 s-a hotărât… realipirea teritoriului Bucovinei la Galiţia.

Populaţia şi elita politică românească a fost profund nemulţumită. Printr-un memoriu intitulat „Chemarea Bucovinei la emancipare”, înaintat Curţii de la Viena, peste 250 de semnatari cereau menţinerea şi respectarea autonomiei Bucovinei.

Politica promovată de guvernul federalist a provocat însă şi alte nemulţumiri în imperiu. Ca urmare, guvernul federalist a fost demis iar noul guvern instalat a adoptat, la 26 februarie 1861, o nouă Constituţie prin care se recunoştea definitiv autonomia Bucovinei.

Însemne distincte ale autonomiei, stemă şi drapel propriu

Prin rezoluţia imperială din data de 26 august 1861 Ducatului Bucovina i se acordau, ca însemne distincte ale autonomiei, o stemă şi un drapel propriu.

Împăratul Franz Josef I emite la 9 decembrie 1862 o diplomă împărătească prin care se întăreşte şi se confirmă autonomia provincială a Bucovinei cu atributele sale distincte (stemă şi drapel).

„Noi Francisc Josef Întâiul – consemnează documentul – din mila lui Dumnezeu, Împărat al Austriei, Rege al Ungariei şi Boemiei, Rege al Lombardiei şi al Veneţiei, al Dalmaţiei, Croaţiei, Slavoniei, Galiţiei, Lodomeriei şi al Iliriei; Archiduce al Austriei, Mare Duce al Cracoviei, duce al Lotharingiei, Salisburgului, al Stiriei, Carinthiei, Carniolei, Silesiei de Sus şi de Jos şi al Bucovinei; Mare Duce al Ardealului, marchion al Moraviei, Conte de Habsburg şi Tirol; Mare Voievod al Voievodinei, Serbiei ş.a.m.d…am înţeles cu plăcere că dieta credinciosului nostru Ducat al Bucovinei a înnoit prea umilita sa rugare, subşternută de comisiunea de încredere încă din anul 1849 pentru încuviinţarea unei marce proprie a ţării”.

Neatârnarea administrativă a credinciosului Ducat Bucovina

Diploma recunoştea trecutul românesc al acestui teritoriu („ca parte din Dacia veche, ţara aceasta Bucovina se afla sub stăpânirea domnilor Moldovei…”), pomenea de „eroul Ştefan cel Mare” şi „biruinţele strălucite ale acestuia” şi accentua că „deosebirea de limbă, de datine şi de obiceiuri nu fac să fie de dorit o contopire cu Galiţia”.

„Prin legea fundamentală de stat de la 26 Februar 1861 – se stipulează în diploma împărătească – Noi am chezăşuit această reînnoire a neatârnării administrative a credinciosului Nostru Ducat Bucovina, prin care ajunse să aibă o reprezentanţă a ţării şi fu chemată a lua parte la dieta imperială, care, cu hotărârea Noastră împărătească de la 25 August 1861, Ne-am aflat îndemnaţi a-i dărui o marcă proprie a ţării”.

Stema Bucovina ZDB

Stema „cu culori măiestre”

Diploma reproduce grafic stema ducatului „cu culorile măiestre şi descrise precum urmează: Pe o tablă împărţită de-a lungul în culorile albastru şi roşu, un cap firesc de bour aşezat cu faţa înainte şi însoţit de trei stele aurie într-un triunghi drept. Tabla e înconjurată de o mantie roşie tivită cu frunze de aur, căptuşită cu ermelin şi ridicată cu ciucuri de aur peste colţurile tablei. Pe deasupra mantiei zace o pălărie ducală de aur împodobită cu pietre scumpe şi pe jumătate căptuşită cu roşu”.

„Pentru mai mare întărire a tuturor acestora – se adaugă în încheiere – am subsemnat diploma aceasta cu numele Nostru împărătesc şi am poruncit să se atârne de dânsa sigiliul Majestăţii Noastre Împărăteşti”.

♣️Tibi Coso

 

Începând cu 23 aprilie 2021 Ziarul Ducatu’ Bukowina va avea următoarele rubrici (text-imagini, audio-video, live):

1. File de poveste

2. Frumos de Bukowina

3. Bufonul / Cuconul nostru

4. Insultierte Bukowina

5. Impostura în actualitatea zilei

6. Bukowina lui Invers

Spoturile care vor intra în promovare până atunci sunt:

Spot promo 1 – Motivația

Spot promo 2 – rubrici ZDB

Spot promo 3 – pentru o Bucovină curată (surpriză)

Nicolae Aurelian Steinhardt

Nicolae Aurelian Steinhardt

(n r : nu cu cine crede-un tolomac mărunt care se tot burică periodic, poate-l mai bagă cineva în seamă…)

Fiți cu ochii pe Noi, pentru că noi vi-i deschidem! ZDB Like AICI! Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu!

“unii citesc și adorm.
alții citesc și se trezesc…”

Redacția ZDB: Mugur Ciumică

14 Responses

  1. ZINA

    FRUMOASE PROIECTE AVETI CA SA ADUNATI LA UN LOC SI SA MARTURISITI ISTORIA BUCOVINEI. POATE NU FACETI CA DRAGUSANUL !!!

    Răspunde
      • Maestrul Orbovanu

        Ceva liric:

        Noi ne iubeam și ne iubeam
        Și musca se k-ka pe geam
        Și noi plângeam și iar plângeam
        Și excrementul se usca încet pe geam.

      • Gh. Galan

        Oare ce înțelege omul ăsta prin ”amoc”? Că dacă ar înțelege ce înțelege lumea, ar fugi ca dracul de tămâie de ”amoc”. Dar el vine de la Vulcan, iar pe acolo, argotisme, frate!

  2. Maestrul Orbovanu

    Să fi ajuns așa un decrepit?
    Să fie oare din născare zăludit?
    Dar uite-l cum se-foaie pe k-akat,
    E țanțoș, e viteaz și împăcat.

    Răspunde

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.