Bustul unionistului Iancu Flondor, artizanul Unirii Bucovinei cu Regatul României a fost dezvelit, sâmbătă, 27 octombrie, în cadrul unei ceremoni oficiale. Evenimentul a început cu sfințirea acestuia, de către un sobor de preoți, după care oficialitățile județului Suceava au vorbit despre insemnătatea acestui mare om politic, Iancu Flondor.
Prin acest bustul din bronz al lui Iancu Flondor, care a costat 40.000 lei și a fost realizat de către Muzeul Bucovinei, autoritățile din județul Suceava au dorit să marcheze împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918.
Bustul este opera sculptorului Virgil Scripcariu, sucevean la origini, care a spus că pentru domnia sa acest moment este unul de recuperare identitară.
„Încerc și eu un sentiment de recuperare identitară cumva plecat fiind demult din Suceava. Mulțumesc că mi s-a dat ocazia de a oferi orașului un gest artistic. Mă bucur de această relație, de încrederea pe care oficialitățile de aici mi-au acordat-o”, a spus Virgil Scripcariu, cel care a realizat bustul lui Iancu Flondor.
Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a adus un omagiu lui Iancu Flondor arătând rolul său determinant în realizarea evenimentului de acum 100 de ani.
„Dumnezeu ne-a ajutat să aducem omagii și să cinstim un mare bucovinean, un mare român, Iancu Flondor. Dacă dăm timpul în urmă acum 100 de ani pe 27 octombrie 1918 la Cernăuți Adunarea Constituantă alegea Consiliul Național Român cu președinte Iancu Flondor și aproba moțiunea pe patru puncte pentru Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei cu Țara Mamă, România. Sunt bucuros că am prins aceste vremuri. Am și avem o obligație să omagiem, să comemorăm, să ne aducem aminte de înaintașii noștri. Aș putea spune că astăzi începem seria sărbătorilor Centenarului Unirii Bucovinei cu România”, a spus Flutur.
Șeful CJ Suceava a mai precizat că acesta nu este singurul bust a lui Iancu Flondor, unul identic va fi dezvelit pe 1 decembrie pe Aleea Unioniștilor din Alba Iulia pentru a arăta valoarea acestui mare român.
„Pentru că în acele vremuri cu 100 de ani în urmă erau tot discuții aprinse. Ucrainenii pe 18 octombrie își alegeau un Consiliu Național al Ucrainenilor care doreau ca Bucovina împreună cu Galiția să se lipească în altă parte. S-a mobilizat pătura de intelectuali bucovineni în frunte cu Iancu Flondor și pe 27 octombrie au făcut primii pași. Pe 2 noiembrie au trimis la București această moțiune în patru puncte prin care se exprima dorința de a se uni cu Țara Mamă. Apoi au urmat celelalte etape. Pe data de 6 noiembrie 1918 Armata Română a venit în Bucovina pentru eliberare, pentru salvare, pentru stabilirea ordinii în această zonă și sigur că în final pe 11 noiembrie au ajuns la Cernăuți unde a urmat toate procedurile culminând cu 28 noiembrie Congresul General al Bucovinei când s-a votat Unirea pe vecie a Bucovinei cu Țara”, a afirmat Gheorghe Flutur.
Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a venit cu temele făcute la dezvelirea bustului omului politic Iancu Flondor spunând despre acesta că este cel mai eficient om politic, deoarece într-un timp foarte scurt a mobilizat toate forțele pentru înfăptuirea marelui vis al tuturor românilor: acela de a trăi în aceelași hotar.
„Iancu Flondor este considerat arhitectul Unirii Bucovinei cu România. Fără Iancu Flondor, spunea Sextil Pușcariu, revoluția de unire a Bucovinei cu România nu ar fi reușit. Este cel mai eficient om politic pentru că într-o lună de zile de la 27 octombrie până la 28 noiembrie a reușit să mobilizeze românii din Bucovina a reușit să informeze autoritățile austriece, primarul de la Cernăuți,autoritățile române, regele Ferdinand de intenția dumnealui culminând cu data de 28 noiembrie când s-a citit declarația de Unire cu România. Trebuie pus alături de Ionel Brătianu, Iuliu Hossu sau Vasile Goldis, mari personalități cu merite deosebite în realizarea României Mari. Să-l cinstim cum se cuvine și să-l purtăm în rugăciuni pe Iancu Flondor cel care ne-a lăsat o deosebită moștenire morală și spirituală”, a spus primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.
Prefectul județului Suceava, Mirela Elena Adomnicăi a transmis un mesaj pentru cei cărora Unirea Bucovinei cu România, de acum 100 de ani, nu le este indiferentă și a precizat că amplasarea bustului lui Iancu Flondor în centrul orașului va aduce în atenția publicului contribuția unionistului la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă.
„ Amplasarea bustului lui Iancu Flondor aici în centrul Sucevei pentru readucerea în memorie acelora care aproape au uitat sau pentru aducerea mai ales în atenția tinerilor, copiilor pe care i-aș fi dorit mai mult prezenți aici astăzi, a personalității lui Iancu Flondor și a contribuției sale la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă. Această contribuție a fost recunoscută atât de către istorici dar mai ales de către contemporanii lui Iancu Flondor care spuneau la acea vreme că atât de strâns legată este ceea ce s-a întâmplat la 28 noiembrie 1918 de persoana lui Iancu Flondor încât aproape că se identifică cu dânsul”, a declarat prefectul.
Deputatul ALDE, prof. Ștefan Alexandru Băișanu, a afirmat că este o onoare să se afle lângă bustul lui Iancu Flondor, dar i-a adus și un omagiu istoricului sucevean Mihai Iacobescu, prezent la eveniment.
„Sunt onorat să fiu lângă acest bust, lângă acest mare om care a făcut enorm de mult pentru istoria României. Le mulțumesc celor care au făcut ca acest lucru să devină posibil CJ, Primăriei, Prefecturii, mulțumesc maestrului care l-a întruchipat atât de bine”, a spus Băișanu.
La eveniment au participat circa 100 de suceveni printre care s-au aflat deputații PNL Ioan Bălan, Angelica Fădor și Dumitru Mihalescul, vicepreședinții CJ, Viorel Seredenciuc și Gheorghe Niță, viceprimarul Lucian Harșovschi, directorul Muzeului Bucovinei Emil Constantin Ursu, directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuș, Sanda Maria Ardeleanu.
A urmat un vernisaj al expoziției ”Zestrea Bucovinei la 1918”, găzduită de Palatul Administrativ în holul central și prezentată de directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu. Expoziția care poate fi vizionată până la sfârșitul anului redă în imagini viața și zestrea Bucovinei din anul Marii Uniri, așa cum este ea prezentată în panourile expoziției, care redau aspecte din viața cotidiană a românilor suceveni de acum un veac.
Lasa un raspuns