Câinii comunitari, „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”

Propunerea legislativă a venit din partea senatorului Marius Marinescu și a fost adoptată cu 131 de voturi pentru, un vot împotrivă şi şapte abţineri. Actuala formă a legii urmează să fie discutată și în Camera Deputaților.

Ordonanţa de urgenţă nr. 155/2001 avea mai multe articole declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României (CCR), un exemplu fiind faptul că puteau să fie eutanasiaţi şi câinii care nu erau adoptaţi în termen de 30 de zile şi cei agresivi lăsaţi în libertate, abandonaţi sau cărora nu le puteau fi identificaţi stăpânii.

În varianta legii din 2001, după examinarea câinilor de către medicul veterinar, cei periculoşi lăsaţi în libertate, abandonaţi sau ai căror aparţinător nu poate fi identificat, erau eutanasiaţi în termen de trei zile. Senatorii din comisia de specialitate au propus plenului Senatului o serie de amendamente, pentru a pune de acord proiectul de act normativ cu decizia respinsă de CCR. Astfel, potrivit formei adoptate de Senat, după expirarea termenului de 30 de zile în care câinii sunt cazaţi în adăposturi, dacă aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, câinii pot fi păstraţi în adăposturi sau returnaţi în teritoriu, după ce au fost sterilizați și castrați.

Un alt amendament adoptat prevede faptul că autoritatea administraţiei publice locale, timp de un an de la intrarea în vigoare a legii, urmează să asigure deparazitarea internă şi externă, castrarea sau sterilizarea, microciparea şi vaccinarea antirabică gratuită a câinilor cu stăpân. De asemenea, deţinătorii de câini care refuză sterilizarea sau castrarea câinilor vor plăti o taxă de montă, stabilită de consiliul local, pentru fiecare generaţie de pui. O altă propunere stipula faptul că la controlul medicului veterinar, pot participa şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi organizaţiilor pentru protecţia animalelor.

CCR a fost sesizată cu privire la acest proiect de lege de către 70 de deputaţi PSD şi 54 de deputaţi PNL, Curtea apreciind că legea impune autorităţilor locale obligaţia de a gestiona situaţia câinilor comunitari, fără a se ţine însă seama de o „ordine” în care să aplice soluţiile preconizate în textul legii. Curtea a arătat că legea trebuie să stabilească o ordine de prioritate cu privire la aceste soluţii, iar eutanasierea câinilor fără stăpân să fie aplicată doar în situaţii deosebite.

„Eutanasierea câinilor fără stăpân contravine demnităţii umane, întrucât eutanasierea este o măsură violentă, traumatizantă, care împiedică libera dezvoltare a personalităţii umane. O asemenea măsură este lipsită de proporţionalitatea în raport cu situaţia care a determinat-o, se înlătură dreptul la viaţă al acestora. Eutanasierea ar trebui privită ca o măsură excepţională în cadrul unor programe de control al bolilor, regula ar trebui să fie reprezentată de reducerea reproducţiei neplanificate a câinilor, prin sterilizarea acestora. Eutanasierea este deci individuală, şi nu colectivă, iar comunităţile nu pot decide în niciun caz eutanasierea câinilor”, se arată în decizia CCR.

Un alt argument al judecătorilor Curţii  arată că „eutanasierea în masă a câinilor fără stăpân va periclita însăşi existenţa rasei comune şi va produce dezechilibre majore”.

Mușcătura de câine, foarte costisitoare

La Suceava, circa 90 mii de lei cheltuie în medie, într-un an, Spitalul Judeţean de Urgenţă, pentru pacienţii muşcaţi de câini. Tratamentul profilactic administrat acestor persoane este costisitor şi de lungă durată. Dacă autoritățile ar avea pârghiile legislative și o mai mare implicare în soluționarea acestei probleme, o mare parte din bani ar putea fi economisiți, având în vedere că în majoritatea cazurilor este vorba de victime ale câinilor comunitari.

De la începutul anului 2013, la Spitalul Județean de Urgență Suceava au ajuns 182 de persoane mușcate de câini. Dintre acestea, 138 au fost vaccinate antirabic, iar 6 au fost vaccinate antirabic și cu imunoglobulina antirabică. În 2012, la UPU Suceava s-au prezentat 840 de persoane mușcate de câini. Dintre acestea, la 583 s-a injectat serul antirabic, iar la alte 28 şi imunoglobulina antirabică.

În 2011, la această unitate sanitară au ajuns 474 de persoane muşcate de câini. În 2010, numărul persoanelor care s-au prezentat la secția de primiri urgențe a fost de 243, aceștia solicitând consultaţii din acelaşi motiv. Pentru unii sunt doar date, pentru alții tratamentul respectiv a însemnat durere și ceva bani scoși din buzunar.

Statistica este în creștere, a arătat dr. Tiberius Brădăţan, care a precizat că terapia constă în vaccinarea antirabică, ce include cinci injecţii. Iar atunci când există certitudinea că animalul era turbat, se administrează un număr de două doze de imunoglobulină antirabică.

Tot anul trecut au fost consemnate și cele mai violente decese, provocate de câini fără stăpân.

Terifiantul caz al copilului de 6 ani din satul Călineşti-Enache, sfâşiat de câini pe un imaş din sat, nu este un caz singular înregistrat în judeţ. Un alt caz legat de câinii agresivi  este cel de la Rotunda-Liteni, acolo unde pitbullii unui proprietar de iaz, lăsaţi liberi, au omorât un bătrân şi au mutilat alte două femei.

Rabia, boală mortală în lipsa vaccinului

„Pentru un singur pacient muşcat de câini, sistemul sanitar poate cheltui până la 285 lei, sumă în care intră vaccinul antirabic, pansamentul și vaccinul antitetanos. Vaccinul se administrează în doze, pe kilogram corp, iar la unii pacienţi se inoculează în același timp şi imunoglobulina antirabică. În cadrul acestui tratament, un adult are nevoie, în medie, de două flacoane, iar un copil de un flacon”, a spus Tiberius Brădățan.

Acest vaccin, potrivit doctorului Brădățan, se utilizează preventiv, în situaţiile în care o persoană este muşcată de un animal care poate transmite turbarea. Serul are scop profilactic, întrucât rabia nu se poate trata, boala odată apărută, fiind mortală în toate cazurile. Acest vaccin este singurul tratament eficace împotriva turbării, iar în lipsa lui pacientul moare. Tratamentul cu vaccin antirabic, combinat cu imunoglobulină, este eficient în proporţie de 100%, dacă se aplică într-un interval de 14 zile de la muşcătură.

Medicii veterinari, nemulțumiți de actuala formă a legii

Eliminarea variantei de eutanasiere a animalelor agresive împiedică lupta autorităţilor locale de a reduce numărul maidanezilor de pe străzi, o spun medicii veterinari suceveni. Potrivit lor prin forma actuală a legii, senatorii au scos din proiectul de lege articolul care ar fi dat undă verde eutanasierii maidanezilor agresivi. La votarea articolului de lege, mai mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor care apără drepturile animalelor au fost prezenţi în Senat, unde aleşii au votat modificarea ordonanţei privind gestionarea câinilor fără stăpân.

Medicii veterinari sunt de părere că noua lege nu va rezolva prea repede problema animalelor fără stăpân.

„Cred că s-a mers prea departe, scoţând articolul de lege prin care erau eutanasiați câinii agresivi. Un câine agresiv care a mutilat un copil sau un adult, părerea mea este că acel câine trebuie eutanasiat, iar atunci când un câine ucide, nu mai trebuie lăsat să ucidă din nou. Ce spune această modificare: singurele animale care se pot eutanasia sunt cele cu boli incurabile, diagnostic pus de medicul veterinar şi, pentru a nu exista suspiciuni, pot asista şi reprezentanţii ONG-urilor. Totuși, medicul veterinar este suveran în actul medical, iar jurământul făcut îl obligă să protejeze atât animalele, cât și oamenii. Degeaba se sterilizează doar în Suceava, dacă nu și în jurul localităților din preajma municipiului, totodată acțiunea trebuind făcută la nivel național. Dacă şi în Camera Deputaţilor, care este camera decizională, nu se reintroduce acest capitol cu animalele agresive, să ştiţi că nu se va rezolva problema câinilor. Îmbucurător este totuşi că se obligă să se sterilizeze toate animalele fără valoare chinologică de pe teritoriul României. Sper să iasă legea foarte repede și să dea posibilitatea să acționăm, fiindcă nu este normal ca un câine agresiv să fie pe stradă și să îi dăm și mâncare, trebuie castrați atât femela, cât și masculul. O să ajungem să consumăm mai mulți bani pe câini, decât pe bolnavi de diabet. În plus, consider că serviciul de examinare și control ar trebui externalizat de către Primărie. Cabinetul medicului veterinar trebuie să aibă contract cu Primăria, nu să fie subordonat acesteia, și asta deoarece doar medicul veterinar poate decide care animal este bolnav și care nu. În acest mod, ar exista și o transparență totală“, a declarat Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava.

În urmă cu doar câteva zile, primarul Ion Lungu declara că este decis să „stârpească” maidanezii din Suceava.

Acesta a declarat că în luna mai va fi o amplă campanie de strângere a câinilor fără stăpân de pe străzile municipiului, dar, în primul rând, sunt vizate haitele aciuate în jurul blocurilor, atrase acolo de unii locatari care îi hrănesc şi chiar le-au adus „cuşti în care să doarmă și oale în care le pun de mâncare”.

Potrivit lui Lungu, sunt mulți cetățeni care au realizat adevărate construcții pentru câinii comunitari, lângă scările de bloc, iar de multe ori acești câini devin agresivi, în special cu trecători, fie ei copii sau bătrâni.

Edilul șef și-a exprimat intenția de a colabora cu asociaţiile de proprietari din oraş, pentru distrugerea a ceea ce primarul Ion Lungu a numit „crescătoriile de câini de lângă blocuri”.

În urmă cu un an, cetățenii orașului Suceava erau chestionați cu privire la câinii comunitari. Răspunsul lor a fost unul categoric, peste 90% fiind de acord cu prinderea și strângerea lor de pe străzi.

Primarul Sucevei a precizat că noul adăpost din Lunca Sucevei este finalizat în proporţie de 70%, iar odată ce vremea va permite, se vor turna betoane şi pe porţiunea neterminată. În acest adăpost vor fi „cazați” 1200 de câini.