În anul 1933 s-a născut Nichita Stănescu, poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. A fost considerat de unii critici literari, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici. (d. 13 decembrie 1983)

1437: A izbucnit răscoala țărănească de la Bobâlna.

1871: S-a concesionat, pe timp de 45 de ani, unei societăți belgiene, reprezentate de Harry Hubert de Mervée Slade, dreptul de construire și exploatare în București a tramvaielor cu cai, denumite pe atunci drumurile de fier americane.
1876: România: Căderea guvernului conservator. Cele două cauze au fost: problemele legate de insolvabilitatea concesiunii Strousberg, care tărăgăna, și incapacitatea de a adopta o poziție clară în problema orientală (care se deschisese odată cu răscoalele antiotomane ale Bosniei și Herțegovinei).
1877: Războiul de independență: Guvernul României a hotărât mobilizarea generală a armatei.
1938: Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri “consilieri regali” numiți de rege, cu rang de miniștri de stat.
1995: Zborul 371 al TAROM s-a prăbușit lângă localitatea Balotești, la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.