Opoziția a finalizat miercuri textul moțiunii de cenzură prin care vrea să demită Guvernul PSD-ALDE condus de Viorica Dăncilă. Astfel, documentul intitulat ”Guvernul Dăncilă trebuie demis! Fără OUG-uri, fără parole de acces și fără cozi la vot!”, va fi citit miercuri la ora 15:00 în plenul reunit al Parlamentului României, iar votul se va da marțea viitoare, 18 iunie.

Facem precizarea că moțiunea a fost semnată de 173 de senatori și deputați de la PNL, USR, PMP și UDMR, dar pentru a fi adoptată are nevoie de minimum 233 de voturi. Liderul Pro România, Victor Ponta, a anunțat că parlamentarii formațiunii sale nu vor semna moțiunea, dar o vor vota.

Ce efecte produce moțiunea de cenzură

În România, moțiunea poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Dacă nu se realizează aceasta proporție, moțiunea de cenzură nu mai este luată în discuție și, ca urmare, nici supusă votului.

Moțiunile de cenzură produc atât efecte juridice cât și politice (retragerea încrederii executivului având asemena consecințe) fiind acte juridice. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, premierul înaintează imediat demisia Guvernului către șeful statului.

Prin adoptarea moțiunii de cenzură mandatul de încredere acordat de Parlament încetează, iar executivul este demis. Rezultă că mandatul de încredere are nu numai semnificația învestirii, pe baza sa, a executivului, dar și a necesității ca, pe toată durata misiunii sale, acesta să se bucure de sprijinul majorității parlamentare, prin votul căreia s-a format. Atunci când acest sprijin, și deci încrederea pe care o presupune nu mai există, adoptarea moțiunii de cenzură creează posibilitatea ca, prin formarea unui nou executiv, echilibrul dintre puterea legislativă și cea executivă să fie restabilit. Astfel, moțiunea de cenzură este instrumentul juridic prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Executivului.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.