În cadrul Congresului Pro Romania desfășurat la București în perioada 20-21 noiembrie, coordonatorul organizației județene Suceava a Pro România și responsabil cu administrația publică în acest partid, Cătălin Ioan Nechifor a prezentat câteva idei despre reforma acestui domeniu, care trebuie să pornească de la nevoile cetățeanului și să se îndepărteze de perioada comisarilor sovietici.
În prezentarea sa, deputatul sucevean a spus că din 1968, când s-au înființat actualele județe, România a mai avut câteva episoade de reforma de mai mica amplitudine, cum ar fi înființarea de orașe mici în loc de comune mari, sau cum ar fi separarea unor localități în două entități și mai mici.
„Dacă până acum în domeniul administrației publice toate deciziile au fost luate de decidenții centrali, considerăm că o reașezare a administrației publice în perioada următoare trebuie să pornească de la nevoile cetățeanului. Legea administrației publice locale a fost gândită în anul 2001, iar până în prezent a fost amendată de foarte multe ori, în timp ce dezvoltarea regională a fost, la rândul ei, reglementată începând cu anul 1998”, a declarat Cătălin Nechifor.
Deputatul Pro România a precizat că în Parlamentul a fost votat, anul acesta, un Cod Administrativ, care nu își propune modernizarea statului, ci mai degrabă, împământenirea unor noi relații de putere și subordonare la nivel local, mai apropiate de perioada comisarilor sovietici, decât cu ceea ce ar trebui să însemne un stat european, modern.
„Vor urma doi ani în care agenda publică va fi acaparată de patru runde de alegeri, europene, prezidențiale, locale și parlamentare, timp în care atenția decidenților va fi îndreptată mai degrabă către modul în care vor putea să își asigure perpetuarea la putere și mai puțin către inițierea și adoptarea de politici publice coerente ca răspuns la problemele sistemice cu care se confruntă România”, consideră Nechifor.
Parlamentarul sucevean a mai afirmat că după momentul măreț al Marii Uniri de la 1918, a mai fost pactul Ribbentrop Molotov, a mai fost pierderea Cadrilaterului, a Basarabiei, Ținutului Hertei și Nordului Bucovinei, dar din 1918 România nu a mai avut niciun obiectiv național, iar Anul Centenar a fost ratat cu nonșalanță.
„Una peste alta, este nevoie de o evaluare a ceea ce s-a întâmplat, bun sau rău, ca să putem începe un Nou Centenar! Pe acesta l-am ratat, fie doar ca și marcare de an, tocmai de aceea e nevoie de un Nou Proiect de Țară. Dar, toate astea, începând din 2021, e limpede ca următorii doi ani vom avea zilnic câte un episod din telenovela pe care o putem urmări pe toate posturile televiziunilor de știri”, a declarat deputatul Nechifor.
De aceea, acesta consideră că pentru reașezarea administrației publice locale, respectiv elaborarea unei viziuni noi de dezvoltare și modernizare a administrației în România, este nevoie de stabilirea celor cinci priorități:
- Elaborarea unei viziuni noi de dezvoltare și modernizare a administrației în România, în urma unei largi consultări
- Recâștigarea încrederii românilor prin care administrația publică va deveni partener pentru cetățean
- Redefinirea serviciului public în care funcționarul public este susținut de cetățean, iar așteptările sunt din ce în ce mai mari
- O nouă formă de comunicare în relația cu cetățeanul
- Modificarea modului de lucru cu autoritățile publice locale, transformându-le din simplu spectator cu rol consultativ, în participanți activi la efortul de modernizare al administrației.
Direcțiile de acțiune identificate de Cătălin Nechifor sunt, printre altele, adoptarea standardelor minime de cost și de calitate pentru toate serviciile publice locale, o mai bună informare a cetățenilor prin publicarea datelor privind calitatea serviciilor locale de către fiecare primărie, încurajarea comunicării directe cu cetățeanul prin metode moderne, inclusiv prin aplicații pe telefonul mobil, dar și încurajarea tuturor administrațiilor publice locale să accepte plata impozitelor online cu cardul.
Cătălin Nechifor a mai spus că una dintre direcțiile de acțiune o reprezintă și reforma teritoriului, pentru că România de astăzi înseamnă, printre altele, 8 regiuni de dezvoltare, 41 de județe, plus municipiul București, 103 municipii, 320 de orașe și 2859 de comune.
„Unele dintre aceste unități administrative, din păcate nu puține, nu au resurse financiare proprii pentru a-și acoperi măcar cheltuielile de funcționare ale primăriei și Consiliului Local, dezvoltarea lor fiind imposibilă în lipsa transferurilor din cote defalcate din bugetul de stat. Așadar, trebuie pusă întrebarea, dacă dorim cu adevărat un stat modern cu o administrație publică performantă, dacă este oportună comasarea acelor unități teritorial administrative care nu reușesc să își realizeze un grad rezonabil de dezvoltare, consultând în acest sens cetățenii”, a conchis deputatul Pro România, Cătălin Nechifor.
Lasa un raspuns