În Sala „Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean a avut loc, începând cu ora 12:00, ședința solemnă unde pe lângă consilierii județeni s-au aflat reprezentantul Președenției, consilierul prezidențial, Sergiu Nistor, al Guvernului, Ștefan Virgil Nițulescu – director în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, deputații PNL de Suceava, prefectul județului Suceava, Mirela Adomnicăi, vicepreședintele Raionului Soroca, Vladimir Nicuță, primarul comunei Mahala, Elena Nandriș, și președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.
După ce a făcut o aducere aminte a momentelor importante din timpul Unirii Bucovinei cu țara, Gheorghe Flutur a ținut să precizeze că startul Centenarului se dă din Bucovina, acum când România a intrat în anul Centenar. În discursul său Flutur a precizat că Bucovina a venit revenit în 1918 la țara mamă, cu o zestre bogată.
Centenarul Unirii Bucovinei cu țara, sărbătorit în Suceava
„La ultimul recensământ austriac, cel din 1910, în Bucovina se înregistrau 794 de mii de locuitori. Aici erau 10 orașe și șase târguri iar sistemul de învățământ era unul dezvoltat unde se predau diferite limbi, iar în aceea perioadă 96 % dintre copii frecventau o școală. La 4 octombrie 1875 a fost inaugurată Universitatea din Cernăuți, cu predare în limba germană (…) Ca o concluzie, putem să spunem că Bucovina a adus Regatului României o zestre importantă: învățământ de toate gradele, cultură, economie diversificată, o rețea de transporturi importantă și nu în ultimul rând un spirit multicultural și interconfesional unic”, a spus președintele Consiliului Județean Suceava.
După discursul președintelui Flutur a luat cuvântul reprezentantul Ministerului Culturii și Identității Naționale, care a transmis mesajul Guvernului României.
„Actul de la 28 noiembrie 1918, când Congresul general al Bucovinei a votat în unanimitate unirea străvechiului pământ Românesc cu patria, a reprezentat unul dintre cele trei momente fundamentale ale orei astrale a României petrecute în acel an. Ceea ce a contat în întregirea acestui teritoriu a fost voința de nestrămutat a locuitorilor ei de a trăi într-un stat unitar, național, suveran și independent, voință exprimată deseori pe câmpul de luptă. Recunoașterea internațională a venit mai târziu, în urma eforturilor diplomaților și a oamenilor politici români. Pentru jertfa strămoșilor noștri națiunea română va fi veșnic recunoscătoare”, a precizat Ștefan Virgil Nițulescu, director în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale
Centenarul Unirii Bucovinei cu țara, sărbătorit în Suceava
Sergiu Nistor, consilier prezidențial, a ținut să sublinieze faptul că Ziua Bucovinei „se sărbătorește anul acesta ca un vestitor al Anului Marii Uniri”.
„Președintele României salută felul în care în Bucovina se cinstește istoria și memoria înaintașilor. Apreciază de asemenea felul în care această cinstire vă dă forțe și inițiative proaspete pentru a găsi pentru toți cei ce se nasc pe aceste meleaguri un viitor mai bun și mai îmbelșugat. Ca parte a țării căreia i-a dat artiști și monumente, contur și identitate, Bucovina participă prin sărbătoarea ei de azi la ceea ce ar trebui să fie uvertura simfoniei Centenarului României Moderne și Unite”, a fost mesajul transmis de preşedinţia României
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a reamintit celor prezenți că lucrurile trebuie făcute de către cei care conduc destinele județelor, pentru oameni. Acesta a mai spus că istoria a dat o șansă nouă celor de astăzi să ducă România mai departe.
„Noi, la Alba Iulia și în Alba, ne simțim obligați față de toți românii că atunci în Sala Unirii românii s-au angajat să se respecte unii pe alții și să respecte minoritățile și ne dorim ca și românii care trăiesc în afara granițelor țării să se bucure măcar de dreptul de a învăța în limba maternă”, a precizat Ion Dumitrel.
Vladimir Nicuţă, vicepreședintele Raionul Soroca, a spus că a fost dorința oficialilor din acest raion ca la împlinirea a 99 de ani de când Bucovina s-a unit cu țara, să participe la acest moment aniversar. În cuvântarea sa a ținut să felicite sucevenii pentru buna organizare și pentru momentul aniversar.
Prefectul județului Suceava, Mirela Adomnicăi, a transmis celor prezenți faptul că nu doar numele emblematice pe care le cunoaștem au dus la momentul 28 noiembrie 1918, ci și cetățenii simplii au pus umărul la acel moment.
„Iancu Flondor, președintele Congresului General al Bucovinei, alături de Sextil Pușcariu, secretar de stat de externe, împreună cu Ion Nistor au înmânat Regelui actul Unirii. Putem spune că Ion Nistor a fost artizanul Unirii deoarece el a redactat acea declarație citită în Sala de Marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuți. Dar pe lângă acești fruntași trebuie să aducem un pios omagiu celor care au picat în luptele de pe front, celor care au luptat în diplomație și celor care au rezistat strângând din dinți sub ocupație. Marea majoritate sunt anonimi, dar fără aceștia nu ar fi fost posibilă nici Mica Unire și nici Marea Unire de la 1918”, a afirmat prefectul județului Suceava, Mirela Adomnicăi.
Centenarul Unirii Bucovinei cu țara, sărbătorit în Suceava
Sigur,aşa e bine,să publicaţi de Ziua Bucovinei montaje foto cu analfabeţii din gruparea Ghiorghiu-Balan,cei cu bacalaureatul mai mult luat decât dat,dacă mă intelegeţi,adică unul cu vreo câţiva ani de liceu+bacalaureat luat pe ordin de zi pe unitate,drept decoraţie pentru faptele sale de arme ca ghid turistic la OJT si confectioneur de mici&vodcă de pufoaică la academia de la Piaţa Mică, iar celălalt chiar nu se ştie pentru ce,chestie fină,dialectica pastorului Şerban Costache (căruia nu-i mai menţionăm gradul,că s-o fi plictisit,bietul,asteptând avansări,in numele interesului naţional…)
Deci aşa e bine,se vede că v-aţi dat cu reacţiunea,s-o fi dat la pace domnul Beldiman cu odiosul Flutur,cu impostorul Gâză,iaca,stilul “gazeta de perete”,”karici pogonici”, e mai bun şi mai mănos,sau recomandat de specialiştii nostri in regimuri de cruţare,pe baze bio,de mâncat kkt cu lopata Lineman,in dulcele stil pedelesc…
In care,nici nu incape indoială,nu avea ce să caute bulversantul discurs al unui mare om,cel al IPS Pimen,care nu a vrut sa fie alăturat/confundat/asimilat cu limbajul din rumeguş,de lemn de fag,desigur,al – ghici ghicitoarea mea – măreţului politruc,salvatore al Bukowinei prin butaforie,mic,buhăit si ipocrit,col. (r) Gheorghe Flutur,membru deplin al unuia dintre cele doua state mentionate de IPS Pimen,dacă nu al amândurora…
Ei,dar fiind zi de sărbătoare,eu vă propun (să vedem daca aveti curajul…) spre lectura si increţire a frunţii,spre coborare a ochelarilor pe nas si arborare a căştii/bascăi de situaţiuni speciale,deci vă propun lucrarea unuia dintre cei vizaţi de IPS Pimen,impostorul sfertodoct Gâză,cel care este ,printre altele,specialist in lirism,in rumegare de rumeguş,epigonizând păunescian ori de câte ori il mănâncă in partea din spate a kurului inspiraţia si amocul,debordarea de sentimente faţă de exemplarul său de Bucovina,astăzi şi mâine,cam aşa (cf.blog cu peniţă):
(postare din 22 nov.,a.c.)
“Sunt obcinele tale, le-a părăsit cuvântul “
„te-ai pustiit de tine, prin vremuri, Bucovină,
iar cântecele tale nu sunt decât cenuşă,
pe sub icoana nopţii înstrăinat se-nchină
şi toamna ce-şi adună plecările la uşă,
te-ai îmbrăcat în dihor şi îţi arăţi cârnaţii
prin geamurile triste ca un sfârşit de lume,
în rafturi numai colbul străbunei tale naţii
acoperă ce-i suflet, prădându-te de nume
*
şi-ajungi prin substantivul comun ce te omoară
banală şi bolnavă de-acelaşi fapt divers
de când cu nonşalanţă prostia te-mpresoară
şi tot aruncă bulgări de rai în univers,
dar ai şi afinată, şi halca de slănină
ce-acoperă năvalnic mormintele prădate
şi te-ai golit de tine amarnic, Bucovină,
pierzându-ţi şi statutul cel sacru de cetate
*
ca să rămâi aiurea în timpul nimănui
tot frământând horelnic pe sub opinci pământul
şi-aud în depărtare cum plâng nişte statui,
sunt obcinele tale, le-a părăsit cuvântul…”
Cum acest vituperant amor faţă de ediţia sa de Bucovina,(aşa cum o simte el prin pipăire şi violare,încă de la prima sa atestare documentară din martie 1392,de la Roman al II-lea încoace,in inconfundabilul dumisale stil de activist coprocultural kufuristik cu doua derogări ungureşti la bază) are trăsături care il individualizeaza in concertul impostorilor sfertodocţi ce se bagă in seamă la centenarul Marii Uniri,se merită,ca să ne exprimăm colocvial,să ii oferim măcar doua replici de cutremurare,in stilul si cu maniera sa… Cam aşa:
Exemplar I.
te-ai dezvelit la dindărăt, de-o vreme, Bucovină
cu tot poporul tău cel multicultural,
poetul CCB-eului când ție ți se-nchină,
direct în orificiul tău cel mai anal
să nimerească limba lui ca-n miere,
încât nemuritorului poet ciripitor
să-i plescăie prin cavități limboiul de plăcere
ca la Vulcan – în culturalul tău ogor.
te doară undeva de adjectiv și substantive
precum bălan sau flutur, gâză, ursu, barbă,
ce sunt în lume de pereche defective
din lipsă de măsură și de minte oarbă
de-atâta afinată și halci mari de slănină
cât ciripește el, poetul, c-ar mânca – prădate,
desigur că din tine, dulce Bucovină,
în veșnic festival de făcut pipi pe Cetate.
ca să rămâi, deci, ceea ce ai fost,
ăștia nazat pe unde-i scoase-n lume muma lor!
Cât despre zicălașul impostor și prost –
el nu-i decât un biet ciripitor…
Exemplar II.
Odă in centimetru modern
Te-ai prăbuşit in sine,prin vremuri,Bucovină,
Iar cântecele tale nu sunt hit-uri
Când cei cu studii incorect se-nchină
La diplomele lor, bătute-n cuie si in nituri!
Te-au îmbrăcat in mustelide şi-ţi belesc cârnaţii
Revendicându-se dintr-un sfârşit de lume,
Miei jintuiţi, sacrificaţi de fluturii acestei naţii
Te lasă fară suflet, ba chiar si fără nume!
Deoarece prin substantiv comun ei te omoară
Minusculându-te-n nume de fag (*),invers
De cum ar trebui,cu nonşalanţă prostia te-nconjoară
Astăzi şi mâine,de la Plopeni,prima la dreapta-n univers…
Dar insă ai şi afinată si aromă de slanină (*)
Morminte acoperind cu adiere de putoare,
Prădându-te,majusculoasă Bucovină,
De alte genuri muzicale perimate
Rock-castle numai,borât& micţionat sus,la Cetate!
Noroc cu mine şi cu Adi, râtuind arheologic,
Apoi, pe bani puţini,mai mult pe-onoare,
Holercnic,am acceptat să ne sponsorizeze,logic,
Si primăria si ursarii-n aceste proceduri de micţionare!
…Şi-aud-n-apropiere cum plâng niste statui(*)
Sunt obcinele mele,le-a părăsit cuvântul dumnealui ! (*)
NOTE I.D.
Unde apare (*),să se ştie că:
1.Ori că nu se citeşte acest „i” final,deoarece aşa era in scrierea etimologizantă,in fine,asta se invăţa la alta şcoală,până am intervenit eu la domnul Flutur care a dispus măsuri de scriere cu oi,fonetice prin excelenţă!
2.Ori aşa in text,cf. pelasgi,o să explic mai pe larg in următoarea ediţie a manifestului pentru salvarea Bucovinei,care tocmai am aflat că era cât pe ce sa fie mai mare prin Pacea de la Bucuresti din 7 mai 1918,semnată de Brătianu si de Ferdinand „Intregitorul” ! Deşi eu am spus!
3. „…dumnealui”,adică martirul si mărturisitorul I.T.Robeanu care,in general,este mai mare decât toţi,n-are rost să detaliez,voi reveni cu precizări.
4. „…nume de fag” – a se vedea,in fine, precizările mele pro bono despre documentul emanat de la cancelaria lui Roman al doilea in care se vede clar,pentru orice prost,ce am văzut si eu,anume că numele BUCOVINA este scris cu majusculă mare,ceea ce inseamnă că Bucovina exista geografic inainte de descoperirea Americii,avea capitala la Gulea,unde şi-acuma mai vieţuiesc nişte urmasi ai pelasgilor!
5. „…aroma de slanină”,cf. „…in frumoasa Bucovină/cu aromă de slanină/de vin fiert si de jumări/vin straini (diasporeni,nota I.D.) de peste mări şi ţări…”,de Maria Loghin-Suceava,o mare bardă a neamului de martiri din Bucovina urbană,intr-o „Oda lui Gh. Flutur”. Să se ştie ca „barda” este femininul de la „bard”,asa cum „prefecta” este femininul de la „prefect”,să fie clar!
Iaca,nu aţi publicat cuvântul lui IPS Pimen,să zicem că nu de frică sau din conformism,să vedem cum procedaţi cu cele de mai sus!