Codul Silvic , in dezbateri la comisiile Camerei Deputatilor

Propunerea legislativa a fost inregistrata la Senat in 3 iulie 2014, la cateva zile dupa ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, initiat de fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri Lucia Varga a fost respins.
O altă iniţiativă pentru modificarea Codului silvic, semnată de 30 de deputaţi PSD, era la momentul respectiv în dezbatere la Camera Deputaţilor, după ce a fost respinsă de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice să fie „transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement”. Iniţiativa a fost respinsă de Camera Deputaţilor în 6 mai anul acesta.
Președintele Klaus Iohannis a cerut, în martie, reexaminarea Legii care aduce o serie de modificări și de completări Codul Silvic, apreciind că „intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi, sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”, notează realitatea.net.
În plus, Klaus Iohannis atrage atenția că „regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență”.
Proiectul adoptat în februarie 2015 prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.
Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achizitionat.
Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.