Comisia de Sănătate din Senat a aprobat recent un proiect care dă dreptul pacienților români la medicină personalizată. Această înseamnă, printre altele, diagnosticări precoce și tratamente mult mai eficiente în boli foarte grave, precum cancerele.
Actul normativ vine în completarea Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului și prevede introducerea a două noi articole. Primul dintre ele definește medicina personalizată ca fiind „îngrijirile de sănătate acordate în baza unui model medical care folosește caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor persoanelor, care constau în oferirea de servicii medicale preventive, de diagnostic, curative, de reabilitare, respectiv îngrijiri terminale fiecărui pacient”.
Al doilea prevede că pacientul are dreptul la medicină personalizată în baza recomandării medicale. Medicul este obligat să pună la dispoziția pacientului informații ușor de înțeles referitoare la opțiunile medicale propuse, inclusiv la beneficiile preconizate și la riscurile acestora.
Proiectul de act normativ mai prevede că, pentru fiecare intervenție medicală este nevoie în mod obligatoriu de consimțământul pacientului. Colectarea și gestionarea datelor se realizează în conformitate cu legislația privind protecția datelor, mai prevede documentul.
Potrivit inițiatorilor, în elaborarea proiectului, s-a ținut cont de concluziile raportului „Consiliului privind medicina personalizată pentru pacienți” realizat sub umbrela Consiliului Europei.
Medicina personalizată ia în calcul pacientul unic
Suferim de anumite boli, dar, ca pacienți, suntem unici. Sistemele de sănătate publică nu țin seama însă de unicitatea noastră.
„Deși avansul tehnologic din ultima decadă este extraordinar, promisiunile și unele implementări din zona medicinei genomice ar trebui să schimbe lucrurile mult mai repede, noi, în practică, suntem în aceleași vechi paradigme în care tratăm bolile și nu bolnavii. Ar trebui să tratăm bolnavii și să privim oamenii pe de-antregul și mă refer atât la componenta biologică – la toate tipurile de analize care pot să fie făcute și care pot să genereze date mult mai multe decât se întâmplă în mod curent pentru a lua o decizie medicală – și, pe de altă parte, mă refer la componenta individuală de atitudini, percepții, comportament, de mediu social în care trăiește o persoană.
Toate acestea, influențează atât alegerile legate de sănătate, cât și rezultatele diferitelor tipuri de intervenții”, explică dr. Marius Geantă (foto jos), președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, diferența între medicina clasică și cea personalizată.
Sunt țări care au progresat în comparație cu altele, adaugă expertul, în domeniul medicinei personalizate, sunt țări care au implementat medicina personalizată în tratamentul cancerului într-un mod avansat, sunt țări care fac asta pentru screeningul la nou-născut, sunt alte țări care au implementat aceste principii pentru bolile rare. „Și asta s-a întâmplat pentru că, din interiorul sistemului de sănătate a existat această dorință, nivelul suficient de cunoștințe și interesul pentru a promova o astfel de abordare”, mai spune dr. Geantă.
El a adăugat că, „Noi suntem acum în punctul în care putem să ne gândim – și asta e ce propune legea – ca medicina personalizată să reprezinte un drept pentru fiecare cetățean. Exercitat sub supraveghere și la recomandarea medicului curant. Devenind un drept se creează un cadru care va favoriza implementarea acestui concept în mai multe arii terapeutice, în acord cu tehnologia și cu ceea ce este validat științific. Pentru că nu vorbim despre experimente”.
Trebuie spus că sunt mari diferențe în privința validării între ariile teraputice. „În oncologie lucrurile sunt cele mai avansate, dar în cardiologie suntem abia la început. Dar, e important să avem acest cadru care să permită la nivelul sistemului de sănătate implementarea acestor soluții. Și mai aduce un lucru important legea – transpune în legislația națională definiția medicinei personalizate, așa cum a dat-o Consiliul UE în decembrie 2015”, subliniază președintele CIM.
Arii terapeutice unde funcționează
În cancere, pacienții pot avea beneficii nete foarte importante de pe urma medicinei personalizate. „Cel mai bun exemplu este cancerul pulmonar nonmicrocelular în care este dovedit că utilizarea secvențierii de nouă generație pentru un număr de biomarkeri poate să identifice cele mai bune soluții terapeutice pentru pacienți. Asta înseamnă supravițuire mai lungă și o calitate a vieții mai bună. Abordări de acest fel întâlnim și în cancerul la sân, de ovar, colorectal, hematologice – leucemii, mielom multiplu”, adaugă dr. Marius Geantă.
Cât privește componenta de screening la nou-născut și de boli rare, mai spune acesta, este clar nevoie de nivelul acesta de detaliu la nivelul analizelor, aprofundate în primul rând pentru a identifica riscul și apoi de a confirma boala respectivă: „De multe ori, aceste analize detaliate care se bazează pe secvențieri ale întregului genom pot să ducă la identificarea unor tratamente la care nu te-ai fi gândit pentru că fiind puțini pacienți a fost tot timpul greu să imaginezi și să pui în practică studii clinice relevante cu putere statistică pentru respectivii pacienți. Dar, astfel de informații generate prin tipul acesta de analize pot să conducă mult mai bine unele tratamente”.
Tot din medicina personalizată face parte și farmacogenetica. „Ea se referă la modul în care ar trebui să administrăm anumite medicamente, cunoscut fiind faptul că metabolizarea lor este diferită de la o persoană la alta și este influențată de un număr relativ redus de gene și de expresia lor. Aici se adună din ce în ce mai multe date care ne arată că, pentru multe medicamente uzuale – nu neapărat moderne – care arată care ar trebui să fie bateriile de teste care să includă anumite gene și care ar trebui făcute, pentru a ajusta doza. Pentru a o crește – dacă persoana metabolizează mai repede decât – să spunem, standardul – sau a o micșora. În ambele situații ne asigurăm că pacientul are parte de efectul terapeutic dorit și scad efectele adverse”, explică dr. Geantă.
Iar acest lucru este important pentru că în momentul de față principala sursă de internare în spital și de costuri la nivelul spitalului este dată de reacțiile adverse ale medicamentelor, mai spune expertul: ”Utilizând genul acesta de teste tu poți reduce foarte multe din aceste reacții adverse, deci poți să faci economii la nivelul sistemului de sănătate. Pe de altă parte, am vorbit de predicția răspunsului la anumite tratamente și pe baza acestei predicții să alegi cel mai bun tratament pentru o persoană de la început. Fără să mai încerci ca acum diverse variante de tratament. Și poți avea economii venite din utilizarea rațională și bazată pe dovezi a tratamentelor. Sunt foarte multe locuri în care putem vorbi de beneficii economice în urma aplicării medicinei personalizate”.
Dincolo de partea biologică, conceptul de medicină personalizată este puțin mai larg și presupune și folosirea unor mijloace digitale, ca de exemplu, monitorizarea pulsului la o persoană care suferă un episod de fibrilație atrială.
„Sunt acum dispozitive autorizate – ceasuri, brățări – care, purtate de o persoană pot da informații corecte în timp real despre riscul de a apărea un nou episod de fibrilație atrială. Acesta poate fi identificat precoce și posibile efecte consecutive de tipul AVC-urilor ar putea fi prevenite prin acest semnal precoce și prin prezentarea la medic. Este tot parte din conceptul de medicină personalizată care se bazează pe alte tipuri de date – cele care pot fi colectate prin intermediul ceasurilor și brățărilor inteligente”, subliniază expertul.
Dintre țările europene, Marea Britanie este un exemplu de bune practici în aplicarea medicinei personalizate.
„Ei au pus în aplicare și un plan de medicină genomică – parte din medicina personalizată. Și deja pacienții cu cancer beneficiază de analize detaliate, la fel pacienții cu boli rare, acum implementează un sistem foarte avansat de screening la nou-născut. Ce vreau să spun este că toate aceste abordări noi nu mai trebuie privite doar la elemente de cercetare.
Exemplul britanic ne arată că există o interconectare între ceea ce în mod clasic consideram a fi cercetare și nevoia medicală imediată. Și cred că așa trebuie gândite lucrurile. N-ar trebui să ne uităm la medicina personalizată sau la cea genomică ca la niște domenii de cercetare, ci ca la niște instrumente care să ajute practica de zi cu zi”, conchide dr. Marius Geantă.
„Indicele European de Medicină Personalizată” arată că România ocupă locul 31 din 33 în ceea ce privește punerea în practică a tratamentelor inovatoare. Dintre țările UE, doar Cipru se află în urma noastră, scrie psnews.ro.
Lasa un raspuns