Consiliul Județean Suceava – Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera” și Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iaşi organizează joi, 19 aprilie 2018, ora 12, la Biblioteca Bucovinei, Conferința: Monica Lovinescu: Pasărea Phoenix, la zece ani de la plecare.

Conferențiază scriitoarea Angela Furtună.

Evenimentul omagiază memoria unei excepționale valori românești și universale, la 10 ani de la plecarea Monicăi Lovinescu și 95 de ani de la nașterea ilustrei autoare.

 

Monica Lovinescu (19 nov.1923, București – 20 apr. 2008, Paris) s-a stins în urmă cu zece ani, lăsând în urmă un gol imens pentru democrația românească și pentru critica literară liberă. A fost cea mai importantă și consecventă figură a luptei românești împotriva dictaturii comuniste și pentru democrație. La zece ani de la plecarea sa, Fondation Simone et Cino del Duca, sub auspiciile LInstitut de France și Académie des Sciences Morales et Politiques din Franța,  au inclus-o în lucrarea sa monumentală (600 de pagini, în care Angela Furtună semnează pagina dedicată Monicăi Lovinescu) : Dictionnaire encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tchèque, Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945.

Plasat sub semnul Disidență și reconciliere politică în Europa Centrală (Dissidence et pardon politique en Europe centrale), proiectul a fost inițiat de Madame Chantal Delsol în parteneriat cu profesorul Joanna Nowicki, de la Universitatea din Cergy, respectiv, Institutul de Științe politice Saint-Germain-en-Laye. Aceste lucrări se derulează în parteneriat cu Institutul Hannah Arendt, creat în 1993, care a inițiat și co-organizat numeroase colaborări cu universitățile Europei Centrale, publicând multe opere colective importante. Printre cele mai fecunde, au fost Histoire des idées politiques en Europe centrale et orientale (PUF, 1998), și Mythes et symboles politiques en Europe centrale et orientale (PUF, 2002).

 

 

“Stalin a intrat în viaţa Monicăi Lovinescu în chipul Răului politic Absolut, şi aşa a rămas, drept simbol al luptei sale de o viață: autoarea mărturiseşte în Jurnale că a citit studiul Hannei Arendt intitulat Sistemul totalitar (partea a III-a din Originile totalitarismului) în zilele chiar când se împlineau 20 de ani de la moartea lui Stalin. Studiul fusese scris în 1949 şi publicat în 1951.

Este vorba despre opera care a lămurit definitiv, în planul terminolgiei şi al domeniilor de abordare, conceptul de totalitarism pentru Monica Lovinescu, aşa cum i se va opune autoarea, în mod critic, în restul vieţii sale. Hannah Arendt a desemnat, în această carte, cele două sisteme totalitare unice: Rusia lui Stalin şi Germania lui Hitler. Sistemul propriu-zis totalitar a decedat în Germania odată cu moartea lui Hitler, iar în Rusia şi în ţările dominate de ea odată cu moartea lui Stalin, fiind înlocuit, în acest caz din urmă, cu dictatura partidului unic.[…] Principala caracteristică a sistemului totalitar aşa cum se desprinde ea din studiul semnat de Hannah Arendt – totalitarismul ca maşină de fabricat absurdul, ca demenţă în stare pură – e dată de năzuinţa de a schimba radical natura umană prin tripla ucidere a persoanei morale, a persoanei juridice şi a individualităţii, rezultatul ultim al acestei triple crime, cu şi fără cadavru, urmând să fie câinele lup pavlovian.

Pentru autoare, Stalin întruchipa aşadar forma cea mai pură a răului politic, gigantul demoniac ce distrusese ţara sa natală, asasinase memoria ilustrei sale familiei, inclusiv, în temnița politică, pe mama sa, profesoara și scriitoarea Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu  şi dăduse, în mod sistematic, atacurile cele mai radicale la identitatea naţională românească. Prin Monica Lovinescu s-a întregit, cu o cunună de laur și de eroism patriotic, moștenirea Lovinescu, o mare familie întemeietoare a unui capitol major de istorie culturală şi literară românească, de critică și de literatură românească” (Angela Furtună).

 

În 2003, Jurnalul Monicăi Lovinescu primeşte titlul de Cartea Anului. Monica Lovinescu a fost decorată în 1987 de Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte, apoi e decorată de Preşedinţia României cu Ordinul Steaua României în grad de Mare Ofiţer.

 

 

Angela Furtună este autoarea și coordonatoarea Proiectului Zilele Monica Lovinescu (ce se derulează în atelier începând din anii 2005-2006, și în forma clasică, la Suceava, Fălticeni și Iași, începând din anul 2007), precum și a Premiului Național “Monica Lovinescu și Virgil Ierunca (decernat, până în prezent – cu girul unui juriu academic internațional aflat sub președinția acad. Basarab Nicolesco, Paris – ,  unor personalități și instituții marcante ale lumii românești din țară și din exil, ca: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Vladimir Tismăneanu, Cassian Maria Spiridon, Radio Europa Liberă, Doina Jela).

Angela Furtună  este și autoarea cercetării «Monica Lovinescu. Est-etica. Geneze », critică literară, eseu, istorie literară, publicistică, (volum I, sub egida Bibliotecii Bucovinei, Consiliul Județean Suceava), cu grafică de Devis Grebu și fotografii de Dinu Lazăr, Ed. Vinea, București, 2012. Carte distinsă cu Premiul pentru Eseu al revistei Convorbiri literare, în anul 2013. Lansări notabile la USR Filiala Iași 2012, Muzeul Național al Literaturii Române București 2012 și Livre Salon Paris 2012, stand ICR – Editions Vinea.

Angela Furtună semnează, recent, și pagina de dicționar dedicată Monicăi Lovinescu, în opera enciclopedică europeană de anvergură (600 pagini) ce apare în această primăvară la Paris, Dictionnaire encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tchèque, Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945, proiect derulat în Franța de Fondation Simone et Cino del Duca, sub auspiciile LInstitut de France și Académie des Sciences Morales et Politiques din Franța, în parteneriat cu Institutul Hannah Arendt.

 

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.