Excelează însă atât prin frumuseţile sale naturale de excepţie, cât şi prin preocuparea gospodinelor de a prelucra şi valorifica fructele de pădure.
Istoria acestui ţinut este fascinantă, având în vedere că localitatea este atestată documentar din 1410, fiind amintită în dania domnitorului Alexandru cel Bun făcută Mănăstirii Moldoviţa. Până în 1769 a făcut parte din Bucovina, mai târziu a aparţinut Ardealului aflat sub regim austriac, până în 1867, apoi în stăpânirea Ungariei, până la Unirea din 1918. În toată această perioadă de timp, nimic nu a alterat demnitatea, iubirea de pământul natal şi obiceiurile străbune, astfel încât şi astăzi locuitorii celor 5 sate componente – Coşna, Podu Coşnei, Teşna, Valea Bancului şi Româneşti – au ca principale preocupări creşterea animalelor și prelucrarea lemnului, deși în ultima vreme se vede un interes tot mai crescut pentru agroturism.
Zbuciumata istorie a comunei Coșna
Teritoriul comunei Coșna de la întemeiere și până în prezent s-a aflat sub diverse forme de guvernare. Aceasta s-a datorat în mare parte poziţiei sale geografice, fiind localitate de graniţă. Prin urmare, istoria comunei este una foarte zbuciumată, aparținând de-a lungul timpului diferitor forme administrative. Astfel, prima oară a aparținut ocolului liber al Câmpulungului Moldovenesc, între 1120-1352, după care, Coșna a aparținut statului feudal Moldova, vasal Ungariei pe o perioadă de 7 ani, între 1352-1359, în timpul scurtei domnii a lui Dragoș Vodă. Ulterior, între 1359 și 1492 localitatea a aparținut statului feudal Moldova, independent de Ungaria. Din 1492 până în 1769 a ținut tot de statul feudal Moldova, doar că anii respectivi au coincis cu vasalitatea față de imperiul Otoman. Începând cu 1769, a trecut în componența Ardealului, aflat sub stăpânire austriacă până în 1867. Din acest an și până în 1918, Coșna s-a aflat sub stăpânirea directă a Ungariei, în cadrul Imperiului Austro-Ungar. Odată intrată în componența României mari, localitatea a avut următoarea soartă administrativă: a făcut parte din judeţul Năsăud între 1918 și 1926, pentru ca apoi să intre în componența județului Câmpulung Moldovenesc până în 1940. Ulterior a fost parte a Ardealului de Nord ocupat de Ungaria horthystă, în baza Dictatului de la Viena, din 1 septembrie 1940 până în 11 octombrie 1944, perioadă după care a revenit în judeţul Câmpulung până în 1952. Începând cu acest an, a întrat în componența administrativă a raionului Vatra Dornei, până în 1968.
Trebuie de menționat că între anii 1950-1956 comuna Coşna a fost desfiinţată, rămânând sat în cadrul comunei Dorna Candrenilor. În anul 1956 comuna Coşna a fost reînfiinţată, alipindu-se la teritoriul ei şi satul Podul Coşnei (de la Dorna Candrenilor) şi Româneşti (de la Poiana Stampei). După reforma administrativă din februarie 1968, comuna Coşna a fost reintegrată în comuna Dorna Candrenilor, până în anul 2003, când în baza unei hotărâri a Guvernului României a fost reînfiinţată (cf. Monitorul Oficial al României, nr.696 din 6 oct, 2003).
În lucrarea „Din istoricul Câmpulungului Moldovenesc” – Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960 reiese că denumirile de Coşna Mică, Coşna Mare, Pietrişul Bancului, apar în dania lui Alexandru cel Bun (15 februarie 1410) către Mănăstirea Moldoviţa ca hotar al pământurilor donate. Împrejurările în care teritoriul comunei Coşna a fost rupt din trupul Moldovei nu se cunosc. Cert este că în 1769 stăpânirea austriacă asupra Ardealului şi-a împins graniţele spre est, înglobând comuna, ca parte a judeţului Năsăud. Ca teritoriu de graniţă, comuna Coşna nu a fost totuşi asimilată comunelor grănicereşti, ci a avut un statut parte, reieşit din «Sentința pentru Comuna Coșna», dată de comisia numită de către Majestatea Sa Cezaro-Crăiască Apostolică (Curtea de la Viena), dată la Bistriţa la 25 martie 1863, după 12 ani după desfiinţarea Regimentului II de graniţă, de pe teritoriul localității amintite.
Pădurile şi izvoarele, bogăţii ale comunei
Comuna Coşna are o suprafaţă de 20.878 ha, din care 15.715 ha reprezintă păduri, astfel încât una dintre activităţile de bază ale locuitorilor a fost şi este exploatarea pădurilor. În trecut, transportul lemnului se realiza cu ajutorul plutelor care circulau pe râurile Teşna, Coşna, Valea Bancului şi de aici pe Dorna, Bistriţa, Siret până la Galaţi. Astăzi, o parte din lemnul obţinut la Coşna este livrat sub formă brută sau de cherestea şi doar o mică parte este înnobilat sub formă de obiecte sculptate, obiecte de uz casnic (butoaie pentru murături, bârbânţe pentru brânză, cofe pentru apă, doniţe pentru lapte, linguri) sau mobilier.
Până în 1995, Coşna era renumită prin cele 8 izvoare de apă minerală bogate în oxizi de fier şi sulf. Primele cantităţi de apă minerală au fost livrate în 1925 la un restaurant situat în Piaţa Matache din Bucureşti, care purta numele comunei, Coşna, şi la care cânta Maria Tănase. Producţia de apă minerală a crescut, ajungând la 60.000 de sticle pe zi, fabrica de îmbuteliere de la Coşna remarcându-se din anii ’70 şi prin producerea de sucuri. Poate vă mai amintiţi de cunoscutul brand Aurora.
Principalele culmi și vârfuri ce străjuiesc comuna sunt Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m).
Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel și Ciotina.
Festivalul fructelor de pădure
Începând cu anul 2004 în comuna Coșna are loc anual „Festivalul fructelor de pădure”, eveniment care îi reuneşte pe producătorii de dulceţuri, siropuri, compoturi, creme, alifii, torturi şi prăjituri din întreaga zonă, dar și pe cei care vin an de an în pentru a-şi procura produse tradiţionale, pe iubitorii de folclor și pe iubitorii de distracţie în aer liber. Acest festival este un bun prilej de promovare a comunei Coșna, o comună care reușește să fie frumoasă rămânând ea însăși într-o lume aflată într-o continuă schimbare. Având oameni harnici, perseverenți deschiși și onești, avem certitudinea că în anii următori această comuna se va dezvolta economic suficient de mult pentru a deveni un reper la nivel național în privința agro-turismului, domeniu care are pe aceste meleaguri un potențial deosebit, cu toate că încă nu este exploatat la un nivel corespunzător.
Încheiem acest material prin a spune că, în opinia noastră, deși este comuna cu cel mai mic număr de locuitori din județul Suceava, rămâne totuși localitatea cu cel mai mare suflet din același județ.
Lasa un raspuns