Bucovina este una dintre cele mai cosmopolite regiuni ale țării. Cu populații de entii diferite, peste tot pe unde arunci o privire, Bucovina e presărată de tradiții de Crăciun si Anul Nou care mai de care mai spectaculoase.

Ce-i drept, noi cie care trăim printre aceste tradiții la fiecare pas, nu mai simțim emoția cu aceeași intensitate, dar închipuiți-vă cum arată sărbătorile noastre pentru străini. Pline de culoare, cu obiceiuri desprinse din credințele fiecăreui popor ce ne-a căclat vreodată pământurile, tradițiile bucovinene sunt un spectacol renumit în toată lumea.

Așa cum se știe obiceiurile legate de Crăciun încep în multe zone ale Bucovinei încă de la începerea postului. Postul este învins, să spunem, la Ignat, când porcul din fiecare gospodărie este sacrificat și transformat în cele mai gustoase și mai neintâlnite bucate.

Apoi, în ajunul Nașterii Domnului copiii pornesc la colindat pe la casele cunoscuților și se întorc către seară. Seara Ajunului este seara tinerilor care iau la pas satele, comunele si orașele pentru a colinda cunoscuților venirea pe lume a Mântuitorului. Cele trei zile de Crăciun sunt apoi presărate de vizite și de colinde din partea celor din ce în ce mai în vârstă. Nici steaua călăuzitoare nu este uitată în Bucovina, pentru că în ziua de 25 Decembrie, copiii pleacă iar la colindat cu o stea frumos împodobită, de data aceasta.

Dacă în perioada Crăciunului colindele au un caracter oarecum laudativ la adresa gazdelor, a fetelor de măritat, conţinând urări de sănătate şi belşug, în schimb, în ajunul Anului Nou, în cadrul jocurilor teatrale populare – malăncilor – apar satirele, anecdotele, ironiile care scot în evidenţă anumite trăsături de caracter negative ale gazdelor.

Din prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, cei ce continuă colindatul sunt tinerii gospodari căsătoriţi, dar şi persoanele vârstnice care merg în casele rudelor sau vecinilor pentru a celebra Naşterea lui Iisus, colindele celor din urmă având un caracter mai mult religios.

În trecut, în Bucovina, cetele de urători ale oamenilor vârstnici erau însoţite de un plug tras de boi, iar în curţile gazdelor se trăgea prima brazdă şi se transmiteau urări de belşug pentru noul an, apoi în prima zi a noului an copiii veneau cu semănatul şi aruncau cu boabe de grâu în brazda simbolică.

În zona Gura Humorului, Solca, Pârteşti Poieni şi Rădăuţi se păstrează “jocul caprei”, în zona de munte a judeţului Suceava – Bazinul Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei cel al cerbului, în timp ce în zona de podiş a judeţului – Suceava şi Fălticeni – este specific jocul căiuţilor conduşi de un vătaf.

“Colindul Căluşarului” este considerat cel mai vechi şi mai spectaculos dintre dansurile tradiţionale românesti.  În trecut doar tinerii neînsurați putea să intre în dans, însă astăzi de dragul tradiției toți băieții dornici să învețe acest dans complex și spectaculos pot să se alăture. Cel mai în vârstă dintre dansatori, care trebuie să fie şi cel mai experimentat dansator, este numit “vătaf “.

Căluşarii intră în curţile oamenilor în frunte cu vătaful, şi dansează Roata sau Bătuta, la alegerea gazdei.

Toate aceste tradiții pot fi trăite „pe viu” prin mai toate gospodăriile bucovinene, însă chiar și cei ce locuiesc la oraș au ocazia să vadă aceste obiceiuri, pentru că multe trupe de dansatori vin în fiecare an și colindă centrul Sucevei și încântă văzul și auzul spectatorilor.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.