Creştinii ortodocşi intră, la 4 martie 2019, în Săptămâna Albă sau a brânzei. Este săptămâna care precede Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, cel mai aspru şi cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an rânduite de Biserica Ortodoxă. Postul Sfintelor Paşti durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

Ortodocşii nu mai mănâncă alimente cu carne sau carne, în schimb toată săptămâna pot fi consumate produse precum lapte, brânză şi ouă. În plus, în  zilele de miercuri şi vineri se poate mânca şi peste, fiind zile cu dezlegare la peste .
Din Duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunţi. De altfel, nunţi nu se fac tot postul şi nici în Săptămâna luminată.
În Săptămâna Albă, miercuri, se rosteşte pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Şirul – „Doamne şi Stăpânul vieţii mele”, rugăciune care va fi rostită tot postul până în miercurea din Săptămâna Mare.
În zilele de miercuri şi vineri din Săptămâna Albă nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie.
Potrivit tradiţiei, în noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminica Lăsatului Sec de brânză, se fac focuri pe dealuri, prin curţi şi grădini curăţându-se şi arzându-se uscaturile. Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece şi duminică de Lăsatul Secului de brânză.
În duminica Lăsatului sec de brânză se fac mese care se încheie tradiţional cu un ou fiert, obicei de la care au pornit şi zicătorile: „Cu un ou se astupa gura acum, cu alt ou se destupa gura la Paşti” sau „Ouşor, ouşor, să-mi pară Postul uşor!”.
La mesele îmbelşugate din duminica Lăsatului sec de brânză nu poate lipsi „bulzul”, făcut dintr-un boţ de mămăligă, în mijlocul căruia se pune brânză grasă de oaie şi apoi este copt pe jăratec.
Pentru a avea spor la bucate şi în gospodărie, dar şi pentru „hrănirea” morţilor, se pune pe pervaz, într-o farfurie, o felie de pâine, un pahar cu vin, sare şi plăcintă cu brânză care se lasă acolo până-n seară duminicii respective.
O altă superstiţie din Săptămâna Albă este ca gospodinele să aşeze oalele şi cratiţele numai cu gura în jos, pentru a fi ferite de pagubă.
Noaptea, flăcăii ies pe dealuri cu torţe şi şomoioage aprinse pentru ca „să alunge frigul şi iarna”.  În Duminica lăsatului sec de brânză oamenii îşi cer iertare unii altora pentru a intra împăcaţi în Postul Paştilor.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.