Începând cu ziua de vineri, 13 mai 2016, intră în vigoare prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial nr. 330/2016.

Legea se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. Conform prevederilor legale, consumatorul este persoana fizică sau grupul de persoane fizice constituite în asociaţii, care cumpără, dobândeşte, utilizează ori consumă produse sau servicii, în afara activităţii sale profesionale. Principalele drepturi ale consumatorilor sunt:

  • de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime;
  • de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de consumatori;
  • de a avea acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii de calitate;
  • de a fi despăgubiţi pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege;
  • de a se organiza în asociaţii pentru protecţia consumatorilor, în scopul apărării intereselor lor.

Legea dării în plată se aplică în cazul în care aţi luat un credit bancar ipotecar. Astfel  aveţi dreptul să stingeţi datoriile izvorâte din contractul încheiat cu banca, cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul de notificare nu aţi ajuns la un alt acord cu creditorul. Legea se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea (contract prin care o persoană se angajează în fața creditorului să execute obligația debitorului în cazul când acesta nu ar executa-o el însuși în termen) şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.  Prevederile  legii nu se aplică creditelor acordate prin programul „Prima casă”.

Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

  • existenţa unui credit încheiat între consumator şi o instituţie de credit;
  • cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depăşească echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;
  • creditul să fi fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
  • consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.

Existenţa uneia dintre condiţiile de mai sus, duce la imposibilitatea debitorului de a beneficia de prevederile legii dării în plată. În situaţia în care creditul la bancă este garantat cu două sau mai multe bunuri, vor trebui oferite toate bunurile ipotecate în favoarea băncii, în vederea aplicării procedurii de dare în plată.

Ca beneficiar al creditului, cu toate obligaţiile asumate, trebuie să transmiteţi băncii o notificare prin care o informaţi că aţi hotărât să îi transmiteţi dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei născute din contractul de credit ipotecar. Notificarea se face prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public. Notificarea trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar.

De reţinut este că prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către bancă, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de bancă îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Toate costurile notariale şi, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se plătesc de persoana care a luat creditul.

În termen de 10 zile de la data comunicării notificării, banca poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată. Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul, adică titularul creditului. Ca şi la notificarea iniţială, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate de bancă se menţine suspendarea oricărei plăţi către acesta, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului. Dacă se admite contestaţia formulată de creditor, raporturile dintre dumneavoastră şi bancă vor fi puse în situaţia anterioară demersurilor începute prin notificare.

Presupunând situaţia în care contestaţia băncii a fost respinsă de instanţă, în termen de 10 zile de la data hotărârii definitive, reprezentantul băncii are obligaţia să se prezinte la notarul public indicat în notificare, pentru toate demersurile necesare, inclusiv pentru actul translativ de proprietate. Dacă, totuşi, creditorul nu se conformează, puteţi cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părţilor, de către judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul.

Şi în această etapă, până la soluţionarea definitivă a cererii dumneavoastră se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de bancă.

La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie pe care o aveaţi faţă de bancă, aceasta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

De reţinut este că legea se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.