Guvernanții vor să se construiască trei spitale regionale de urgență, la Craiova, Iași și Cluj, cu fonduri europene. Pentru a le accesa, trebuie să trimită la Bruxelles o hartă a nevoilor medicale din toată țara. Asta e condiția știută de Ministerul Sănătății din anul 2014.

 

 

  • Fălticeni – un sfert de secol pentru un spital care nu este gata

La noul spital din Fălticeni, aflat în construcţie de 25 de ani, vor trebui făcute lucrări suplimentare, în valoare de 3,4 milioane de lei, pentru a putea fi obţinute autorizaţiile de la Direcţia de Sănătate Publică şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Primarul Cătălin Coman a spus că finanţarea este prevăzută în bugetul local pe 2016. Coman a explicat că lucrările suplimentare sunt necesare ca urmare a modificărilor apărute în domeniul sanitar şi de securitate la incendiu. Primarul a adăugat că gradul de execuţie a noului spital este de 90% (n.n. specialiștii spun că gardul de execuție nu depășește 80%) şi că pentru finalizarea investiţiei mai este nevoie de 17 milioane de lei. Administrația locală speră să obţină banii de la Ministerul Sănătăţii. Noul spital ar urma să deservească aproximativ 150.000 de oameni din Fălticeni şi din localităţile limitrofe.

  • Dar se vorbește, în an electoral, de construirea a trei spitale regionale

„Practic, nu avem nicio documentație, nu avem niciun amplasament și suntem în mai 2016. Suma pe care Comisia Europeană o pune la dispoziție până în 2020, care e de 50 de milioane de euro pentru fiecare spital, înseamnă investiții masive. Noi trebuie să avem în primul rând această hartă”, a declarat, la finele săptămânii trecute comisarul european Corina Crețu. ICP – Unitatea de Implementare și Coordonare Proiecte europene din Ministerul Sănătății a fost atât de neperformantă în ultimii ani, încât activitatea sa va fi preluată de specialiști din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), condus de Vasile Dîncu. Informația a fost confirmată de Corina Crețu, comisarul european pentru Politică Regională, în cadrul unei conferințe. La eveniment a participat și ministrul Vasile Dîncu, care a declarat că va ajuta Ministerul Sănătății să poată accesa fondurile europene destinate construirii a trei spitale regionale de urgență.

  • Incompetența celor din Ministerul Sănătății

Corina Crețu are o voce exasperată când vorbește despre „performanțele” Ministerului Sănătății în accesarea fondurilor europene. Ea repetă din luna martie că statul român nu poate construi spitale noi dacă Guvernul nu facem minimul efort de a trimite la Bruxelles o hartă a nevoilor medicale din România. (!!!) Aceasta reprezintă o așa-numită condiție ex-ante impusă de Comisia Europeană, pe care autoritățile din România o cunosc încă din 2014. Cu toate acestea, termenul final de realizare a acestei hărți, de care depind toate investițiile din fonduri europene pe Sănătate, a fost fixat de minister în septembrie 2016. „Practic, nu avem nicio documentație, nu avem niciun amplasament și suntem în mai 2016. Suma pe care Comisia Europeană o pune la dispoziție până în 2020, care e de 50 de milioane de euro pentru fiecare spital, înseamnă investiții masive. Noi trebuie să avem în primul rând această hartă. Nu poate oferi Comisia un model de spital regional. Acest lucru trebuie să vină de la autoritățile române, spune Corina Crețu. Ea subliniază că Guvernul de la București s-a bătut pentru finanțarea spitalelor regionale, dar, cu toate acestea, lucrurile se mișcă foarte încet. „Am înțeles că, în sfârșit, s-au depășit aceste chestiuni legate de amplasament. La Iași mai e o problemă, pentru că două comune sunt în instanță pentru a stabili dreptul de proprietate. Cred că aceste lucruri ar trebui rezolvate foarte rapid, fiindcă noi am semnat cu Guvernul înființarea acestor spitale regionale în iunie 2015. Mult mai abrupt, vicepremierul Vasile Dîncu afirmă că spitalele regionale ar fi trebuit să fie contractate deja, dar blocajele din Ministerul Sănătății au împiedicat această evoluție. „Am preluat la noi (la Ministerul Dezvoltării Regionale – n.r.) o mare parte din ce trebuia făcut. Eu am acolo peste 100 de specialiști, a adăugat Dîncu. Comisarul Corina Crețu a dezvoltat, pe de o parte, ideea investițiilor greșite, iar, pe de altă parte, cea a incapacității Ministerului Sănătății de a accesa fonduri europene. „Trebuie să recunoaștem că au fost greșeli. Avem cazuri în care s-au făcut, de pildă, Case de copii și Case pentru bătrâni în comune unde, după aceea, bugetul local nu avea cum să suporte personalul. Avem cazuri în care aceste Case sunt goale pentru că nu s-a reușit punerea de acord a fondurilor de dezvoltare regională, care finanțează clădirea în sine, infrastructura, cu fondul social care asigură salariile pentru aceste servicii. Noi nu mai finanțăm astfel de clădiri până nu ne asigurăm că sunt bani și pentru salarii. Din acest punct de vedere, spun că investițiile sunt pierdute. Când spun investiții pierdute – au fost investiții care au fost plănuite și nu au fost demarate. După cum știți, în domeniul achizițiilor publice, practic au fost cam trei încercări de achiziții publice de către Ministerul Sănătății, care au avut sută la sută eroare. Am avut o discuție cu domnul Dîncu și am înțeles că Autoritatea de Management din Ministerul Sănătății (UIPC – n.r.) va fi preluată de către Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru că dânșii au deja expertiza în ceea ce privește absorbția fondurilor europene”, a declarat comisarul Corina Crețu.

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.