Deputata AUR de Suceava Veronica Grosu l-a interpelat pe premierul României, Marcel Ciolacu, privind datoria publică a statului. Ea l-a întrabat pe primul-ministru ce soluții are pentru reducerea datoriei publice și a solicitat ca sumele maxime cu care are voie să se împrumute România să fie aprobate prin referendum popular.
Veronica Grosu a precizat că datoria autorităților publice centrale se apropie de 1000 miliarde lei (a ajuns la 916 miliarde de lei, raportat la luna septembrie 2024). Guvernul continuă să împrumute sume record, pentru a-și plăti datoriile. Împrumuturile guvernamentale au ajuns, după primele nouă luni din 2024, la aproape 200 de miliarde de lei (40 de miliarde de euro), cu peste 25% mai mult decât în aceeași perioadă din 2023.Cetățenii nu plătesc direct – din propriul buzunar – datoriile propriei țări, ci indirect – prin intermediul Guvernului. Iar când nu are suficienți bani pentru a-și achita datoriile, Guvernul face noi împrumuturi.
„Evoluția datoriei publice (guvernamentale) a României a fost de la 35,1% din PIB în 2019 la 54% din PIB la sfârșitul anului 2024.
Datoria publică a României înseamnă aproximativ 45.000 de lei(10.000 USD) pe cap de locuitor.
Scadențele împrumuturilor sunt între 1 și 30 de ani, iar cea mai mare parte (peste 90%) este datorie pe termen mediu și lung. În tot acest timp, curg și dobânzile.
Suntem în situația în care «copiii noștri se nasc cu datorii» făcute de adulți iresponsabili.
Dezechilibrul financiar provine din cheltuielile statului, care au crescut cu 23,4% iar majorarea taxelor a reușit să aducă la bugetul de stat doar 13%. Putem spune că nu plătim suficient față de ”nevoile” Guvernului.
Banii împrumutați sunt folosiți în special pentru acoperirea cheltuielilor de la buget, în condițiile în care deficitul bugetar – diferența între veniturile și cheltuielile statului – a ajuns la 8,65% adică 30 de miliarde de euro. Banii din împrumuturi sunt direcționați și pentru datoriile care trebuie refinanțate până la final de an, respectiv pentru prefinanțarea necesarului financiar din 2025. Procentul datoriei publice devine tot mai apăsător, dacă îl raportăm la venituri. Nu sunt șanse ca România să-și stabilizeze sau să scadă datoria publică, în următorii zece ani, dacă nu adoptă o reformă a economiei și o reducere a costului aparatului de stat.
Aproximativ 90% din veniturile de la bugetul general se duc pe bunuri/servicii, salarii, pensii și 10% pe investiții.
Cuplate cu deficitul bugetar și cu creșterea economică încetinită împrumuturile sunt împovărătoare. Mai mult, până la scadența lor, România plătește dobânzi consistene. În ultimul an, costurile cu dobânzile aferente împrumuturilor au crescut cu 2% din PIB. Mai mult, cca 50% din datoria publică a României este în valută, expusă suplimentar riscului valutar al fluctuației de curs. Un sector bancar ca al României nu poate absorbi o datorie de 54% din PIB. Necesarul nostru de finanțare raportat la posibilități, la venituri, este foarte mare. Nu este în nici un caz normal așa ceva. Cheltuielile necesare sunt mult prea mari.
Obligațiunile de stat pe piața interbancară reprezintă 74% iar sectorul bancar a redus finanțarea companiilor pentru că împrumută Statul Român cu risc zero. În 2024, România nu a primit cele aproximativ cinci miliarde de euro disponibile prin PNRR datorită lipsei reformelor.
România nu a reușit să convingă prin performanța guvernamentală, tradusă în limitarea cheltuielilor din administrație și a pierderilor generate de companiile de stat. In afara de inflație, bugete de venituri şi cheltuieli împovărate de costurile clientelei politice , deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu dobânzile. Soluția este să îmbunătățim ratingul de țară pentru a reduce cheltuielile cu dobânzile dar și un deficit bugetar mai mic și costuri mai mici cu funcționarea statului prin eliminarea cheltuielilor cu clientela politică și debranșarea acesteia de la banul public dar și creșterea investițiilor necesare și utile.
Dobânzile pe care le plătește România pentru a se împrumuta în ultima perioadă au atins cote-record. Cu cât deficitul bugetar este mai mare, 8,65% în 2024 și creșterea economică este mai mai mică( creșterea economică bugetată la 3,4% a fost în fapt de 0,9% conform datelor semnal de la INS), cu atât este mai probabil ca datoria publică a țării să continue să crească pentru a acoperi acel deficit. Singura modalitate pentru a rupe această legătură directă de cauzalitate ar fi creșterea semnificativă a încasărilor statului prin eradicarea evaziunii fiscale și debranșarea clientelei politice de la banul public.
Creșterea anuală a datoriei publice este direct proporțională cu avansul deficitului bugetar. Raportat la PIB, observăm că, în cea mai mare parte, banii împrumutați în fiecare an merg către acoperirea deficitului bugetar, care, în mare parte finantează consumul, risipa banului public, pensiile speciale, finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat,etc.
Solicit ca datoria publică anuală a României să fie aprobată prin referendum popular, pentru că nu pot decide un grup restrâns de oameni amanetarea viitorului copiilor noștri.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții aveți pentru reducerea datoriei publice ? Cine vă dă dreptul să ne îndatorați copiii pe viață pentru lipsa de performanță a Guvernului?
Aveți în vedere eliminarea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat și eliminarea pensiilor speciale pentru reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice?”, se arată în textul Interpelării.
Lasa un raspuns