Deputatul PNL de Suceava Angelica Fădor i s-a adresat ministrului Justiției, Tudorel Toader, în legătură cu problemele cu care se confruntă personalul din sistemul de probațiune.

Am primit la cabinetul meu parlamentar un memoriu cu privire la problemele cu care se confruntă personalul din sistemul de probațiune.

Astfel sistemul de probaţiune a fost înființat ca alternativă la pedeapsa închisorii cu executare efectivă, și este de menționat aportul său în ceea ce priveşte reducerea costurilor sociale legate de cheltuielile efectuate cu încarcerarea persoanelor condamnate penal. Raportat la atribuţiile şi responsabilităţile de serviciu, personalul de probaţiune este expus unei supraîncărcări de sarcini, având în vedere orientarea instanţelor de judecată către sancţionarea cu măsuri alternative închisorii a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, cea mai mare parte a acestora fiind dată în competenţa consilierilor de probaţiune care supraveghează minori şi majori faţă de care instanţa de judecată a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii, amânarea aplicării pedepsei închisorii, măsuri educative neprivative de libertate sau liberarea condiţionată din penitenciar”, a declarat Angelica Fădor.

Aceasta a menționat faptul că în urma noilor atribuţii conferite de legislaţia penală (Noul Cod Penal-Legea nr.286/2009; Legea nr. 253/2013, Legea nr.252/2013), sistemul de probaţiune funcţionează în deficit de resurse umane și materiale (spaţii insuficiente, neiluminte, inadecvat pozitionate, lipsa asigurării pazei etc.) şi va funcţiona în acest mod şi în perioada următoare, chiar şi cu noile ajustări de personal (187 de posturi scoase la concurs naţional în anul trecut).

În acest sens, deputatul liberal a precizat că, potrivit centralizării datelor statistice în  Raportul de activitate pe anul 2017 al Direcţiei Naţionale de Probaţiune, 552 de consilieri de probaţiune (totalul persoanelor angajate) au avut în evidenţă un nr. de 90546 de persoane supravegheate (condamnate la pedeapsa închisorii cu suspendare, liberate condiţionat din penitenciar, sancţionate cu măsuri educative sau cu amânarea aplicării pedepsei închisorii) şi au evaluat şi întocmit rapoarte la solicitarea instanţelor de judecată sau a parchetelor pentru un nr. 8840 de persoane inculpate.

Prin comparație, în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor la finele anului 2017, activau un număr de 12734 de angajați care au gestionat un efectiv total de 23.450 de persoane aflate în detenție.

„Astfel, multitudinea responsabilităţilor şi volumul mare de muncă au creat o presiune foarte mare asupra consilierilor de probaţiune, generând o uzură fizică şi psihică accentuată, resimţită tot mai mult în sistem, cu implicaţii nefaste în plan personal, dar şi asupra rolului important pe care aceştia îl au în sistemul de justiţie. În aceste condiţii, sistemul de probaţiune, se vede,  aşezat pe o poziţie de inferioritate în sistemul de justiţie română, în totală contradicţie cu aportul său la eficienţa sancţiunii penale neprivative de libertate şi cu poziţia pe care această activitate o are în viziunea justiţiei europene”, a mai declarat Angelica Fădor.

Aceasta a precizat și că un consilier de probaţiune nu are o muncă de natură administrativă, responsabilităţile sale în actul de justiţie fiind de natură decizională, cu impact direct asupra individualizării sancţiunii penale şi modului de executare al acesteia, ceea ce presupune un proces de management permanent, acesta însemnând, printre altele, atribuţii în agravarea sau relaxarea condiţiilor de executare a sancţiunilor şi pedepselor neprivative sau chiar revocarea acestora, cu consecinţa încarcerării persoanelor.          

De asemenea, după cum susține Angelica Fădor, nu poate fi exclusă şi diversitatea activităţii unui consilier de probaţiune, din prisma categoriilor de persoane (minori şi majori inculpaţi, majori condamnaţi la pedeapsa închisorii cu suspendare sub supraveghere sau faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii, minori aflaţi în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate, persoane liberate condiţionat din penitenciar) cărora li se adresează.

Consilierul de probațiune necesită o pregătire multidisciplinară exclusiv universitară şi criteriile de selecţie a consilierilor de probaţiune, sunt  subsecvente unei singure categorii profesionale din sistem, aceea a magistraţilor.

În raport cu celelalte categorii de personal din Ministerul Justiţiei, consilierul de probaţiune are un contact direct cu persoane inculpate sau condamnate penal, precum şi cu instituţiile din comunitate implicate în executarea sancţiunilor neprivative. Raportat la problematica interacţiunii sociale sunt de subliniat riscurile pe care aceste interacţiuni /contacte directe de tip „faţă în faţă” (fie la sediul serviciului de probaţiune, fie la locuinţa persoanei supravegheate) le presupun atât în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi psihică, cât şi integritatea corporală, ştiut fiind faptul că în evidenţa consilieri de probaţiune se află persoane diagnosticate cu tuberculoză, hepatita B, hepatita C sau alte boli infecto-contagioase, persoane dependente de alcool/droguri ori persoane cu potenţial crescut de agresivitate”, a mai declarat Angelica Fădor.

Ca atare, precizează deputatul sucevean, în absenţa sistemului de probaţiune şi a eforturilor susţinute întreprinse de consilierii de probaţiune pentru a gestiona şi supraveghea un număr atât de mare de cazuri, multe dintre cele 90546 de persoane supravegheate ar fi ajuns în mediul penitenciar, sporind astfel aglomerarea din unităţile de detenţie şi grevând bugetul de stat. De asemenea, este de precizat că un număr semnificativ din persoanele supravegheate de către consilierii de probaţiune sunt orientaţi sau motivaţi de către aceştia din urmă să îşi consolideze inclusiv situaţia profesională, fiind astfel integraţi în muncă, una din consecinţele astfel generate fiind impactul pozitiv în ceea ce priveşte plata contribuţiilor către stat (impozite, taxe, cotizare la sistemul de pensii, sănătate, asigurări sociale, etc.).

 

Având în vedere cele mai sus expuse,  raportat la problemele cu care se confruntă sistemul de probaţiune,  vă rugăm să ne precizaţi care sunt perspectivele viitoare în ceea ce priveşte:

–  Implicarea Ministerului de Justiție în promovarea sistemului de probațiune și a măsurilor alternative pe care acest sistem le gestionează/supraveghează:                                                                                              

–  Subdimensionarea personalului raportat la complexitatea atribuțiilor şi la numărul mare de persoane aflate în evidentă (respectiv angajarea de noi consilieri)

– Lipsa unor condiții adecvate de muncă (spaţii insuficiente, neiluminate, inadecvat poziționate, lipsa pazei etc.)

–  Tergiversarea adoptării unui nou statut al consilierilor de probaţiune, în acord cu poziţia în sistemul de justiţie penală şi cu atribuțiile sporite conferite (deși  demersurile au fost  inițiate de către Direcția de Probațiune încă din anul 2013)”, a transmis Angelica Fădor.

 

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*