Camera Deputaților și Senatul au respins, marți, în plenul reunit, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție pentru demiterea Guvernului Dăncilă. Au fost 202 voturi pentru și 7 abțineri. Ca să fi trecut moțiunea erau necesare 233 de voturi.
Deputatul PNL de Suceava Angelica Fădor a declarat că această moțiune de cenzură a fost inițiată de români, după ce au dat girul de încrede Partidului Național Liberal la votul din 26 mai.
„Moțiunea a trecut, votată de toți parlamentarii opoziției, însă, din păcate nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a demite Guvernul Dăncilă. Realitatea este că românii au inițiat această moțiune de cenzură în 26 mai, iar Partidul Național Liberal și colegii din opoziție s-au angajat să transpună în realitate voința poporului. Acesta a fost votul obținut din partea cetățenilor acestei țări. Noi, semnatarii acestei moțiuni, astăzi am pus în aplicare mandatul dat de oameni în 26 mai, în sensul îndepărtării de la guvernare a PSD și al asumării, dincolo de orgolii politice, a reconstrucției responsabile a României”, a declarat deputatul PNL de Suceava, Angelica Fădor.
Trebuie precizat că în sistemele parlamentare de guvernare, moțiunea de cenzură este un act prin care legislativul retrage mandatul acordat anterior executivului pentru guvernarea țării.
n cazurile unde legislativul este bicameral, adică format din două Camere, cea care inițiază moțiunea de cenzură este camera responsabilă de numirea guvernului, care de obicei este cea inferioară; în unele sisteme parlamentare, ambele camere sunt responsabile. Moțiunea de cenzură este de obicei votată de majoritatea absolută a membrilor componenți ai legislativului; sunt luate în considerare doar voturile în favoarea moțiunii.
În România, moțiunea poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Dacă nu se realizează aceasta proporție, moțiunea de cenzură nu mai este luată în discuție și, ca urmare, nici supusă votului. În unele țări, cum ar fi Spania, Germania și Israel, inițiatorii moțiunii trebuie să propună șefului statului un candidat pe care îl doresc numit șef al guvernului în locul celui demis.
Moțiunile de cenzură produc atât efecte juridice cât și politice (retragerea încrederii executivului având asemena consecințe) fiind acte juridice. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, premierul înaintează imediat demisia Guvernului către șeful statului.
Rațiunile care stau la baza promovării unei moțiuni de cenzură sunt diverse. Este posibil ca în situația promovării ei de către opoziție, scopul să fie preluarea puterii de către aceasta. Rezultatul depinde în mod esențial de stabilitatea majorității parlamentare, iar opoziția poate profita de momentele de tensiune dintre partidele ce alcătuiesc alianța majoritară, care pot constitui germenii ruperii acesteia, fapt la care opoziția poate contribui prin agresivitatea unei moțiuni de cenzură.
Lasa un raspuns