Deputatul PNL de Suceava Angelica Fădor semnalează, printr-o interpelare, o problemă care îi vizează pe mulți suceveni și nu numai, care au lucrat  în întreprinderi de prospecțiuni și explorări geologice.

Aceasta i-a explicat premierului României că acești oameni au fost excluși din categoria celor care au desfășurat activități încadrate în condiții speciale de muncă printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în urma sesizării formulate de Avocatul Poporului.

Astfel, astăzi li se face o mare nedreptate minerilor și lucrătorilor care și-au desfășurat activitatea în subteran în cadrul unităților de prospecțiuni și explorări geologice sau de exploatări în subteran pentru că nu se mai consideră activitate desfășurată în „unitate minieră” și încadrată în condiții speciale de muncă.

De la premierul României Viorica Dăncilă și de la ministrul Muncii și Justiției Sociale Constantin Budăi deputatul sucevean dorește un răspuns clar și o propunere care ar rezolva această nedreptate.

„În această situație se găsesc, în prezent, persoanele care au lucrat în subteran, pensionari și viitori pensionari la Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice Suceava care a fost reorganizată prin HG 193 /1991 în S.C. GEOMOLD S.A .Pe scurt, arealul de lucru a fostei unități miniere cuprindea partea nordică și nord – estică a țării respectiv județele Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui, la care se adăugau unele zone restrânse aparținând județelor Maramureș, Bistrița -Năsăud și Harghita. Pentru activitățile în acest sector forța de muncă locală nu acoperea necesarul, motiv pentru care au fost atrași muncitori, tehnicieni și ingineri din toate colțurile țării, dar în special din județele limitrofe județului Suceava, respectiv Neamț, Botoșani, Vaslui, Bacău”, a transmis deputatul liberal.

Trebuie amintit faptul că, în anul 1990, unitatea avea un număr de aproximativ 5000 de salariați, iar cei care își desfășurau activitatea în subteran executau lucrări de deschidere și pregătire, respectiv puțuri de extracție, galerii, nișe de legătură, suitoare, plane înclinate, camere speciale, abataje experimentale și altele în zonele aflate în explotare a minereului neferos, la exploatările Leșu Ursului, Fundu Moldovei, Mestecăniș, la  acumulările de sulf din Munții Călimani, la cele de baritină de la Holda și Ostra, de minereuri de fier de la  Delnița, sau minereu de mangan în Bazinul Dornelor.

În aprilie 1997, activitatea de subteran din cadrul S.C. GEOMOLD S.A. a încetat, o parte din lucrători fiind preluați de celalalte unități miniere din zonă, respectiv S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Domei sau Compania Națională a Uraniului București.

„Potrivit Legii 19/2000, personalul din cadrul S.C.GEOMOLD S.A., care și-a desfășurat activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă, a fost încadrat până în data de 01.01.2000, în grupa I-a de muncă, beneficiind de ieșirea la pensie la fel că toți minerii din România, cumulând 20 de ani de activitate de la cele două unități miniere, cu limita de vârstă de 45 de ani. Doresc să menționez că articolul 3 alin. (1) din Legea 85 /2003 definește activitatea minieră ca fiind ansamblul de lucrări privind prospecțiunea, explorarea, dezvoltarea, explotarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea și închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere și reabilitare a mediului.

Cu toate acestea, Legea 263/2010 nu definește noțiunea de unități miniere pentru a stabili dacă Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice Suceava, respectiv dacă actualul S.C. GEOMOLD S.A.  se încadrează în această categorie”, a subliniat Angelica Fădor.

Un alt aspect important ar fi că IPEG a plătit contribuții la asigurări sociale pentru condiții speciale și nu pentru condiții normale de muncă pentru angajații care au lucrat în subteran, dar cu toate acestea IPEG nu a urmat procedura de avizare a activităților desfășurate în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții speciale conform HG 1025/2003.

De remarcat este faptul că firmele de prospecțiuni și explorări geologice au întrerupt din 1997 activitățile în subteran și au continuat doar la suprafață.

„Actuala situație rezultată în urma Deciziei ICCJ nr. 9/2019 este nedreaptă și discriminatorie atât între minerii de la unitățile miniere de exploatare față de cei de la IPEG, dar și între foștii lucrători în subteran de la IPEG, pensionați anterior datei de 01.01.2001 față de cei ieșiți la pensie după această dată. În aceiasi situatie nedreaptă se află si celelelalte IPEG uri din tara: IPEG Maramures (SC Cuart SA), IPEG Harghita, Banatul, Oltenia, Hunedoara. Egalitatea de șanse pentru angajații care își desfășoară activitatea în aceleași condiții nu ar trebui să fie doar teoretică. Cei care au muncit în Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice Suceava nu sunt angajați de mâna a doua, iar guvernanții ar trebui să găsească o soluție pentru a repara nedreptatea care le este făcută. Este dispus Guvernul să analizeze situația acestor angajați și să găsească o soluție pentru acordarea  de  drepturi egale pentru muncă egală?”, s-a întrebat Angelica Fădor.

 

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.