Deputatul PNL de Suceava Angelica Fădor se numără printre inițiatorii unei propuneri legislative pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și funcțional în vederea depistării cancerului precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor.

Potrivit expunerii de motive, în cursul activității profesionale lucrătorii pot fi expuși anumitor riscuri ale căror repercusiuni asupra sănătății pot apărea la mulți ani după încetarea expunerii.

Pentru a  beneficia de un diagnostic precoce și, prin  urmare, de o abordare terapeutică care să asigure un prognostic favorabil, starea de sănătate a acestor lucrători trebuie verificată periodic de un personal medical avizat asupra riscurilor profesionale avute în vedere. În România, aceste probleme sunt cu atât mai importante cu cât, există un grup populațional semnificativ (peste o sută de mii de lucrători)  care a activat în industria extractivă și alte sectoare industriale (turnătorii, industria constructoare de mașini, etc.) care a fost disponibilizat fără nici un fel de examen medical de bilanț la încetarea expunerii la pulberi minerale. Pe de altă parte, sunt numeroase studii în literatura de specialitate care atribuie riscului profesional o parte importantă din etiologia patologiei oncologice (4% din totalul cancerelor, respectiv 12,5% din cancerele pulmonare), situație în flagrantă contradicție cu datele statistice din țara noastră, unde cauzele de cancer profesional sunt o raritate (0 în 2017, 3 în 2016, 7 în 2015).

Această supraveghere medicală însă, după cum precizează inițiatorii expunerii, nu poate fi realizată din următoarele motive:

1 – Casa de Asigurări Sociale de Sănătate (Legea 95/2006, Secțiunea a 6-a, Art. 248, lit. O) nu decontează serviciile acordate în cadrul secțiilor/clinicilor de boli profesionale și al cabinetelor de medicină a muncii;

2 – Răspunderea angajatorului cu privire la asigurarea supravegherii stării de sănătate în relație cu munca se încheie în momentul încetării relațiilor de muncă dintre angajat și angajator (HGR 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, Art, 8, alin. 1: Serviciile medicale profilactice prin care se asigură supravegherea sănătății lucrătorilor sunt: examenul medical la angajarea în muncă, de adaptare, periodic, la reluarea activității, supraveghere specială și promovarea sănătății la locul de muncă; Art. 37 alin 3: Dosarele medicale trebuie păstrate în structurile de medicina muncii cel puțin 40 de ani de la încetarea expunerii, în cazul expunerii profesionale la agenți cancerigeni sau mutageni al locul de muncă și Art. 43: La întreruperea temporară sau definitivă a activității lucrătorului, structura de medicina muncii va preda dosarul medical al acestuia medicului său de familie).

3 – Casa Națională de Pensii Publice, administratorul fondului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, printr-o modificare recentă a Legii 246/2002, legea asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale (OUG 103/2017) nu mai consideră persoanele care au depășit vârsta legală de pensionare a avea statutul de asigurat și, prin urmare, nu decontează serviciile medicale acordate acestor foști lucrători de către cabinetele medicale de medicina muncii sau secțiile/compartimentele de medicina muncii din structura spitalelor.

Având în vedere aceste aspecte, inițiatorii propunerii legislative consideră oportun un proiect de lege care să aibă în vedere depistarea precoce a acestor afecțiuni în populația expusă riscului pneumoconiogen, respectiv cancerigen/mutagen.

Pe lista inițiatorilor propunerii legislative pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și funcțional în vederea depistării cancerului precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor se numără și deputații suceveni Bogdan Gheorghiu și Dumitru Mihalescul.

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.