Eu mă bucur că e frig. Cât timp e rece, în fața blocului este o liniște pe care ar fi invidios și cel mai codru dintre toți codrii Bucovinei. E atât de plăcut, încât îți vine să-ți muți toată familia la oraș să se bucure de o liniște autentică, cum o găsești numai în cărțile cu povești. Dar ce folos că vine vara. Ușile de la intrare se deschid larg, ca porțile Iadului, iar pe băncile din fața blocului se așează fel de fel de lighioane și demoni, care mai de care întrecându-se în sunete nefirești, hăhăieli fără de minte, urlete, țipete, mugete și guițuri. Ba, ca tămbălăul să fie perfect, măcar o dată pe săptămână urechile ne sunt desfundate, nouă, muritorilor de rând, pe care părinții neînțelegând că suntem în democrație, ne-au educat să nu deranjăm pe alții, cu muzică de petrecere dată la maximum, de pe la ora 10 până spre 3 dimineață, a doua zi. În momentele alea, de căldură și euforie, simți că nu ar avea nimic împotrivă conștiința și nici Cel de Sus să le faci un rău mare, mare, mare de tot, care să-i usture ca sarea pe rană toată viața pe violatorii ăștia ordinari de liniște publică.

Din Aprilie și până în Decembrie, liniștea publică din fața blocului meu este siluită, violată în grup și cu perversiuni de oameni cu mult prea mult timp liber și cu mult prea puțină rușine. Îți vine să te transformi în instanță divină și să cobori spre ei cu pedepsele Vechiului Testament. Ce folos că Dumnezeu lucrează pe alte căi, deloc eficiente în ceea ce privește liniștea publică și nu face din mine, sau altă persoană deranjată de aceste manifestări ale involuției umane, un erou biblic, un sfânt care să protejeze prin puterea sa lumea de gălăgie și nesimțire. Oare la Dânsul în Rai tot așa un dezmăț acceptă? Sau acolo tună și fulgeră?!? Sau mai știi, poate chiar El o fi capul răutăților de permite unor astfel de specimene să trăiască și să se înmultească…

Doamne, dacă citești Suceava Live, lămurește-mă și pe mine de ce, cum și care este motivul pentru care lași asemenea oameni pe suprafața pământului! Ca să mă mântuiesc eu și alți vecini de păcate? Zău că puteai găsi pedepse mai puțin zgomotoase și la fel de deranjante. Și drept să zic, la ce gânduri îmi trec prin cap toată perioada asta de 8-9 luni, cât durează nenoricirea asta de gălăgie animalieră, mai degrabă îmi pare că mă dai Dracului, decât că m-ai vrea în Împărăția Ta. E drept că nici eu nu m-aș grăbi să ajung la Tine,  Doamne! Aș vrea să ne vedem mai peste 50-60 de ani, dar dacă mă mai lași multe veri să trec prin asta, să știi Doamne că vin. Călare pe Sfinția Ta sunt! Și nu vin singur Doamne! Vin cu dânșii de gât și cu boxa aia din care nu ies cântece religioase în dinți, și mă pun la poarta Raiului, Doamne!…și-i dau drumul la muzică, Doamne, și încep să zbier împreună cu dânșii, să urlu, să fac ca toți diavolii, să vad până unde merge răbdarea Ta Divină. Ce-o să faci? O să chemi poliția? Fii liniștit că-i mituim, Doamne. Îi mituim și zbierăm mai abitir după. Ca să vezi și Tu cum e viața la bloc!

PS: Doamne, eu chiar te iubesc și iartă-mă că-ți scriu, dar zău că nu ești fair-play cu ăștia care ținem la tine.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.