Senatorul PSD Ovidiu Donţu a făcut o declaraţie politică marţi, 17 decembrie, în plenul Senatului, unde şi-a exprimat părerea vis-a-vis de Codul Penal. Vă prezentăm în integralitate declaraţia politică a senatorului.

"Aș începe prin a spune că „legea este rațiunea eliberată de pasiune” (Aristotel), o afirmație care, acum, peste secole, capătă relevanță într-un moment în care noi, cei care alcătuim corpul legislativ al țării, suntem puși în fața situației de a alege între a crea legi al căror efect să nu poată fi interpretabil și a ne confrunta cu un val de neacceptare și opinii dintre cele mai controversate în materie de Cod Penal.

Cele două modificări la Codul Penal, și anume, cea care ține de conflictul de interese – PL 467/ 2012-  și a doua, cea care ține de definiția funcționarului public – PL 680/ 2011 , chiar dacă modificările nu au avut loc în Senatul României, au stârnit reacții dintre cele mai antagonice cu putință din perspectiva tuturor structurilor statului și nu numai, fiind considerată o inițiativă nepotrivită și  în neconcordanță cu preceptele democratice ale statutului de drept.

Motivul pentru care am ținut să fac această intervenție este acela că, din poziția de profesionist în materie juridică și de parlamentar al acestei țări, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări țin să aduc câteva mențiuni necesare  în această privință pentru că aceste chestiuni extrem de importante pentru imaginea și rolul nostru în actualul moment al guvernării românești să nu sufere, pe nedrept aș spune, un declin și o falsă interpretare.

Astfel, propun sancţiuni mai aspre în Codul Penal pentru demnitari care trebuie să fie mai atenţi cu corespondenţa cu legea a activităţii lor. Aşa cum susţin şi că Tribunalele Specializate trebuie să aducă un plus de profesionalism în înfăptuirea actului de justiţie, cum spun că trebuie să existe maximă  transparenţă la numirea magistraţilor care trebuie să fie bazată pe criterii de profesionalism şi integritate. Trebuie de asemenea ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să redevină o instanţă de casaţie cu rol în uniformizarea jurisprudenţei  şi a practicii judiciare şi să existe în tot sistemul judiciar repartizarea aleatorie a dosarelor, inclusiv pentru demnitari, ca să putem să ne ocupăm din ce în ce mai mult de înfăptuirea justiţiei pentru cetăţeanul obişnuit, de sistemele de asistenţă judiciară gratuită pentru zone defavorizate şi categorii sociale marginalizate, de creşterea celerităţii actului de justiţie şi reducerea costurilor sale, de întărirea rolului Avocatului Poporului în România. Acesta este modelul de înfăptuire a justiţiei în care cred şi care trebuie  să fie funcţional în cel mai scurt timp. 

Trebuie, de asemenea, să înlăturăm şi anomaliile din modul în care se  înfăptuieşte justiţia astăzi şi să modificăm normele juridice care spun că  primarii nu au voie să fie reprezentanţi ai localităţilor lor în societăţile de apă, termoficare, transport, salubritate şi să fie si cercetaţi penali pentru aceasta, acesta fiind un sistem politic de constrângere a primarilor menit să aducă voturi unei puteri politice trecătoare la un moment dat istoric şi care îi lipseşte de atribuţiile legale şi de mandatul primit de la cetăţeni iar crearea a încă unui pol de decizie în administraţia locală pe lângă primari, este neprofesional şi se bate cap în cap cu principiile şi prevederile legii administraţiei publice locale creând haos legislativ.

De asemenea, consider că demnitarii trebuie să fie cercetaţi la fel ca toţi cetăţenii, dar sub titulatură de demnitari, titulatură sub care, la individualizarea pedepsei orice judecător ţine cont şi aplică un spor de pedeapsă faţă de cetăţeanul obişnuit, pentru că aşa este sistemul de drept românesc, nu pentru că ar putea cere cineva din exteriorul ţării.

Legile  care se bat cap în cap sunt principala problemă a sistemului legislativ românesc, ele trebuie reaşezate în sistemul de drept şi trebuie făcute mai simple, mai clare şi mai pentru popor cu garanţia că nimeni nu este mai presus de lege, iar funcţia de demnitar iţi conferă mai degrabă, responsabilitate şi nu imunitate care astăzi este prevăzută numai pentru Preşedintele României. 

Atunci când vine vorba de penalități, de aplicabilitatea legii într-un mod categoric, bine definit, bine argumentat și probat, știu că singurele lucruri care ar putea împiedica înfăptuirea unui act de dreptate, de justiție, sunt reaua-credință și proasta funcționare a unui sistem.

Totodată, pot afirma că, dacă o lege nu își manifestă efectele în mod egal asupra tuturor celor care intră sub incidența ei, aceasta nu reprezintă o eroare a celui care a creat instrumentul coercitiv legal, ci a acelora care îl aplică și-l controlează.

Prin urmare, în materie de conflicte de interese nu trebuie să privim univoc, îngust și limitat acest aspect, doar din considerentul că, în trecutul nu prea îndepărtat, dinaintea actualei guvernări, ne-am confruntat cu o seamă de abuzuri inadmisibile în structurile de vârf ale statului, așa cum, atunci când vine vorba de statutul funcționarului public, nu trebuie să tragem concluzia că orice autoritate locală care va încerca să eficientizeze societăţile de apă,canal,termoficare,salubritate şi transport  și alte instituții locale de bunuri și servicii va trece automat în registrul incriminării pentru fapte de corupție care este şi trebuie sa rămână funcţional dar să respecte şi raportul juridic de mandat ce este dat în astfel de situaţii.

În concluzie,  în acest moment, în fața unui an extrem de delicat care stă să vină, să dăm dovadă cu toții de maturitate, înțelegere și dorință reală de a face ca lucrurile să meargă, tocmai pentru că există deja o multitudine de factori care se opun ca lucrurile să intre pe un făgaș normal, dar aceste lucruri să fie făcute cu aplicarea art.16 al.2 din Constituţia României ’’ Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.’’ Despre ce egalitate în faţa legii vorbim în condiţiile în care cel care ocupă astăzi funcţia de preşedinte afirma public ’’Eu nu spun că sunt un sfânt, casa din Mihăileanu şi creditul la CEC sunt controversate’’dar se ascunde în continuare în spatele imunităţii funcţiei de preşedinte, situaţie faţă de care cred că este momentul să facem un pas înainte în mersul înainte a societăţii româneşti şi să facem ca pe lângă imunitatea parlamentarilor să fie înlăturată şi imunitatea Preşedintelui României".

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*