Dorna Arini este una dintre cele mai frumoase comune din Ţara Dornelor. Aflată în vecinătatea oraşului Vatra Dornei, comuna Dorna Arini se bucură de un peisaj de o frumuseţe rară, unică în Bazinul Dornelor, la tot pasul înfăţişându-se drumeţului privelişti minunate. Ca unitate administrativă, comuna Dorna Arini face parte din judeţul Suceava. Aceasta se încadrează armonios în Depresiunea Dornelor, mai precis în prelungirea spre nord – est a văii Bistriţei şi al DN 17 B Vatra Dornei – Piatra Neamţ.

Comuna Dorna-Arini are în componența ei următoarele sate: Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca și Sunători. Pe lângă aceste sate, pe teritoriul comunei Dorna-Arini au existat în trecut diferite cătune, care au fost încadrate în satele componente ale comunei, deși denumirile s-au păstrat pentru desemnarea diferitor părți ale satelor respective. Dintre acestea fac parte: Buliceni, Gura Negrii, Arinul sau Valea Arinului, Bada, Gogoșeni sau Gugoșeni, Joseni, Morărești, Călinești, Colacul și Zugreni.

Comuna se desfăşoară pe o lungime de 18 km, de la confluenţa Negrei Şarului cu râul Bistriţa până la confluenţa pârâului Colbu cu acelaşi râu, în Cheile Zugrenilor. De pe colinele înalte pot fi admirate măreţia şi frumuseţea masivilor Călimani, Rodnei, Suhard, Giumalău, Rarăul cu Pietrele Doamnei, Pietrosul Bistriţei, etc. Comuna Dorna Arini este oricând un tărâm minunat pentru popas şi recreere.

 

Scurt istoric

 

Denumirea inițială a comunei era de Dorna, iar odată cu noua împărțire administrativă din 1968 a fost schimbat în cea de Dorna-Arini. Teritoriul actualei comune a făcut parte, în vremuri străvechi din Ocolul Câmpulungului. Acest teritoriu era supus boierimii şi se bucura de privilegii garantate de domnie. Statutul special al zonei a atras emigranţi români din zona Ardealului. Comuna este traversată de la vest spre est de râul Bistriţa. În 1775, odată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul Austro-Ungar, graniţa se stabileşte pe râul Bistriţa, partea de nord a comunei aflându-se în Imperiul Austro-Ungar iar cea sudică (75% din suprafaţa comunei) în Moldova, situaţie care va dura 143 de ani, până după Primul Război Mondial. Marea Unire din 1918 redă libertatea arinenilor să circule fără oprelişte pe întreg teritoriul comunei, bucurându-se în tihnă de reîntâlnirea cu cei dragi, care timp de un secol şi jumătate puteau fi vizitaţi doar prin punctul de frontieră de la Gura Negrii. Punte între cele două teritorii, populate de aceiaşi români, însă sub stăpâniri diferite, comuna Dorna-Arini îşi păstrează şi transmite istoria mai mult prin povestirile orale ale veteranilor de război, deoarece actele oficiale sunt aproape inexistente, distruse cu siguranţă în tumultul vremii; „pământul” însă n-a uitat nimic. Sutele de metri de tranşee săpate manual de către soldaţi pe dealul Vultur, în partea sudică a râului Bistriţa şi pe dealul Bărnărel, în partea de nord a Bistriţei, rămân mărturii ale vremurilor de încercare, de război, de zbucium, de jertfă, mărturii nescrise, însă care adună istorie.

 

Datini și obiceiuri locale

 

În Dorna Arini, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părți, fără mari abateri de la tradiție. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. Colindele rostite de Crăciun sunt considerate ca cele mai vechi forme literare, în Dorna Arini fiind atestate încă din Evul Mediu. Răsplata tradițională a micilor colindători constă în colăcei, mere, pere și nuci, dar în zilele noastre gazdele oferă mai ales bani și dulciuri.

 

Anul Nou

În nicio altă parte a țării repertoriul Anului Nou nu cunoaște o atât de mare varietate și bogăție de manifestări folclorice ca în Bucovina. Transmise pe cale orală din generație în generație, într-o permanentă schimbare și înnoire, atât ca funcție cât și ca mod de realizare artistică, obiceiurile tradiționale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns până în zilele noastre ca niște spectacole grandioase care concentrează, ca și în trecut, atenția întregii colectivități. La cumpăna dintre ani, în Dorna Arini te întâmpină o atmosferă unică, de intensă trăire emoțională care, de cele mai multe ori, reflectă o realitate cotidiană, legând punți nevăzute între om și cosmos, între om și mediul înconjurător, între om și semenii săi. Amintim cetele de mascaţi, jocurile caprei, ursului, căiuților și cerbului.

 

Boboteaza

Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și are, pe lângă înțelesurile creștine – momentul nașterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară în comuna Dorna Arini.

Ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. În ajunul Bobotezei este datină în Dorna Arini să se umble cu “chiralesa” (Slavă Ție Doamne -în limba greacă), la care iau parte o mulțime de copii şi adulţi. Cu trăistuţele pregătite pentru daruri, aceştia pornesc din zori prin sat împreună cu preotul paroh şi strigă la poarta gospodarului “chiralesa Doamne”, vestind apropierea slujitorului cu botezul.

 

Sâmbra oilor

Măsura oilor sau sâmbra oilor a rămas până în zilele noastre o complexă sărbătoare pastorală care se desfășoară la începutul lunii mai, odată cu formarea stânelor sau cu deplasarea turmelor în zona pășunatului de vară. Este un obicei cu multiple conotații – economice, sociale, estetice, distractive – la care participă întreaga obște a satului. Acum, în cadrul sărbătoresc, original și pitoresc, se desfășoară, după tradiții seculare, întâiul muls al oilor, consemnându-se drepturile la cota-pate din produsele lactate ale fiecărui proprietar de oi.

 

Olăritul

 

Olăritul reprezintă o îndeletnicire pe care noi românii o moștenim din adâncul timpurilor, de la îndepărtații noștri strămoși din neolitic, dar totodată a fost și este una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Prin formă, proporții, decor și culoare, vasele de orice tip au întrunit pe lângă rosturile practice și virtuți artistice decurgând din știința, inventivitatea și imaginația meșterului popular, din stăpânirea tehnicilor și a meșteșugului. Meșteșugul olăritului are în primul rând un rol practic, dar ceramica este folosită și în scop decorativ, în construcții sau pentru anumite ritualuri. Locuința țărănească cuprinde o varietate de vase de lut – oale, ulcioare, căni, străchini, chiupuri, blide, oale pentru ținut laptele, oale enorme în care se pregătește mâncarea pentru sărbătorile religioase, vase pentru flori, etc.

 

Economia locală

 

Economia locală se dezvoltă în mod preponderent pe două ramuri: agricultura și turismul.

Suprafeţele mari de pădure, fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se ocupa de creşterea animalelor şi valorificarea produselor animaliere şi ale pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci). Agricultura reprezintă activitatea economică de bază, prin care locuitorii comunei îşi asigură resursele de hrană şi o parte din veniturile băneşti. Populaţia are ocupaţie preponderent agricolă, îşi lucrează pământul individual, cu mijloace rudimentare şi cu mijloace mecanice. Legumicultura este un sector mai puţin dezvoltat, locuitorii cultivă legume în general pentru consum propriu. Clima permite cultivarea legumelor, însă este nevoie de investiţii în sisteme de irigaţii. Activitatea de creştere a animalelor este o tradiţie în această zonă, dar din cauza preţului mic al litrului de lapte şi al celorlalte produse rezultate în gospodăriile oamenilor această ramură este neprofitabilă şi este într-o continuă scădere.

Datorită poziției sale în cadrul depresiunii Dornelor, turiștii care vizitează Dorna Arini au posibilitatea de a practica o sumedenie de sporturi și activități montane drumeții, cât și numeroase sporturi extreme. Dintre acestea putem aminti: echitație, turism ecvestru, nordic walking, ski de tură, mountain bikeing, treking, plimbări cu ATV-ul. Dintre sporturile extreme, cele mai căutate și mai atractive din zona comunei Dorna Arini sunt: zborul cu parapanta, zborul cu moto delta planul, escalada pe Pietrele Doamnei, downhill cu mountain bike-ul, ski extrem, snow board, river rafting pe râul Bistrița și tiroliană. De asemenea, pe teritoriul comunei, se găsesc mai multe pensiuni care pot asigura cazarea turiștilor în condiții excelente.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.