Dorna Candrenilor este una dintre cele mai mari și mai frumoase așezări ale județului Suceava. Este o comună  reprezentativă pentru Bucovina, deosebindu-se de alte aşezări prin arhitectura clădirilor social-culturale, cât şi a locuinţelor ţăranilor, construite într-un pitoresc stil local.

Totodată, aici poți simți căldura sufletului bucovinean, pe care candrenii îl pun în rugăciune, în bucatele așezate pe masă, în munca câmpului și în inimile copiilor. Este o zonă pe care Dumnezeu a dăruit-o cu multe bogății și cu gospodari pe măsură, care au învățat să se bucure de ele cu cumpătare și bună-cuviință.

 

Așezarea comunei

 

Această comună este formată din patru sate (Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Dealul Floreni, Simizi) și se învecinează la nord-vest comuna Coșna, la nord-est cu Iacobeni, la est cu orașul Vatra Dornei, la sud-est cu Șaru Dornei iar la sud cu Poiana Stampei. Teritoriul comunei Dorna Candrenilor este străbătut în lungul lui de râul Dorna care izvorăşte de la poalele muntelui Pietrosu, de sub vârful Mărişel, Strunior şi Tihu din Ardeal, străbate în lung comuna şi se varsă în Bistriţa Aurie. Matca râului Dorna are o lăţime de circa 50 m şi o adâncime variind de la 30 cm la 2 m fiind mai adâncă în zona unde formează o „dornă mică”. Pe teritoriul comunei Dorna Candrenilor, râul Dorna primeşte ca afluenţi pe partea stângă pâraiele Paltin, Prislop, Făgeţel, Ciotina, Catarigi, Ciofii, Tofănel, Bâtca Livezii, Groapa Livezii, Drucanilor, Izvorul Alb, Donisă, Strugurel, Haju şi Pârâul Alunului, iar pe partea dreaptă are ca afluenţi pâraiele Doroftiese, Trestiei, Negrişoara cu pâraiele Paltin, Pântei, Gligu, Pietrei şi pârâul Ţiganilor, Secu cu obârşia lui denumită Moara Dracului.

Pe versantul stâng al văii Dorna terenul prezintă forme de podişuri, dintre care cel mai însemnat este Dealu Florenilor. Versantul drept al văii Dorna prezintă diferite forme de teren, cu mai multe vârfuri şi plaiuri: Pietrele Roşii, Piciorul Pântei, Halauri, Bâtci, Pietrele Dornei, Bâtca Roşie, Bâtca Brăhăilor, Smizi, Piciorul Lat, Pârlitura şi Arşiţa, toate situate pe versantul stâng al pârâului Negrişoara.

Pe versantul drept al pârâului Negrişoara se află Bâtca Negreşti, Piciorul Lat, Ascuţitele, Măgura, Buza Şerbii, Obcina şi Bâtca Priporului. Pe versantul drept al văii Dorna şi pe partea dreaptă a afluentului Pârâul Sec se află Plaiul Ulmi şi Bâtca Priporului. Bâtcile se detaşează faţă de nivelul cel mai coborât al vetrei depresiunii cu 150 – 200 m, fiind cvasicirculare la bază: Bâtca Priporului (1189 m), Bâtca Preleni (1069 m), Bâtcile  Roşii (1181 m şi 1145 m). Aceste dealuri, măguri sau bâtci sunt martori de eroziune din placa de lave andezitice sau din etajul vulcanic piroclastic inferior.

 

Despre denumirea comunei

 

Potrivit legendei, denumirea comunei vine de la numele primului ei locuitor, haiducul Candruţ, fugit din Transilvania şi stabilit aici cu multe sute de ani în urmă. În prezent un număr mare de familii din comună poartă numele de „Candrea”, motiv pentru care, pentru a se deosebi una de cealaltă, capului de familie i se adăuga întotdeauna prenumele tatălui sau chiar al bunicului.

Primii locuitori ai comunei deţineau pământuri întinse. În anul 1772, când s-a procedat la împărţirea moşiei Candrea, adunându-se laolaltă toţi membrii acestei mari familii de ciobani, s-a constatat că pământul lor avea o întindere uriaşă, de la vârful Măgura Calului (1.254 m), până dincolo de muntele Oușoru (1.639 m – M-ţii Suhard). Trebuie să spunem că suprafaţa iniţială a comunei  a fost de 25.819 ha, dar în anul 1956 se înfiinţează comuna Coşna şi o parte din teritoriul comunei Dorna Candrenilor va fi alipit comunei respective, Dorna Candrenilor rămânând cu o suprafață  de 14.539 ha.

 

Peisaje

 

La Dorna Candrenilor, până nu demult, calea ferată trecea prin centrul localităţii, însă datorită accidentelor produse de tren, ea a fost mutată în partea de nord a comunei. Chiar la ieşirea din Vatra Dornei, profilul impunător al Ouşorului (1.639 m altitudine), atrage atenţia oricărui călător, dominând orizontul local. De altfel Dorna Candrenilor este aşezarea cea mai apropiată de acest munte, fiind situată la poalele sudice ale lui. Aşa se explică faptul ca vârful conic, deosebit de atrăgător, al Ouşorului ţi se înfăţişează în toată splendoarea lui, cu brâul de un verde întunecat, dat de pădurea de molid, care îl încinge de jur-împrejur.

Drumeţul ajuns pe aceste meleaguri, cu greu va rezista ispitei, lăsându-se învins până la urmă de chemarea ademenitoare a muntelui. Până în vârf va trebui să urce 800 m, dar orizontul larg ce se deschide de aici va răsplăti din plin efortul. Astfel, dintr-o rotire poţi cuprinde cu privirea întreaga lume de munţi din nordul Carpaţilor Orientali şi chiar din centrul acestora. Spre sud, mai ales de la gura pârâului Negrişoara se profilează silueta maiestoasă a Călimanilor.

 

Izvoarele de apă minerală, o carte de vizită a comunei

 

Comuna Dorna Candrenilor este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare minerale, în parte valorificate încă din secolul trecut. Astfel, la Dorna Candrenilor, în anul 1898 a fost construit un stabiliment balnear, cu băi carbogazoase şi nămol. Staţiunea a funcţionat până în anul 1937, când clădirea a fost mistuită de un incendiu. Renumele de care se bucură această staţiune reiese şi din faptul că numai cu un an înaintea tristului eveniment, peste 1000 de vizitatori nu au putut fi cazaţi. Staţiunea dispunea de un parc întins pe 26 ha, care există şi astăzi, de teren cu nămol (6 ha), 3 izvoare captate si 5 necaptate.

Astăzi, izvoarele minerale de pe teritoriul comunei sunt valorificate în cele 5 staţii de îmbuteliere, una situată in centrul comunei, vizavi de parc, iar celelalte la Poiana Negri, Dealul Floreni, Poiana Vinului şi Poiana Coşnei.

Din punct de vedere economic, Dorna Candrenilor dispune şi de alte ramuri productive: lactate şi brânzeturi (în localitatea Dealul Floreni), forestieră (există aici un sector de exploatarea lemnului şi un ocol silvic), zootehnică etc.

Vizitatorul sosit aici va remarca desigur arhitectura specific bucovineană, cu case mari construite din lemn, multe dintre ele cu etaj, cu numeroase încăperi, cu frumoase decoraţii exterioare având motive florale sau geometrice, în general stilizate. Spre marginea aşezării casele sunt din ce în ce mai risipite, pierzându-se  spre poalele munţilor, fapt care dă o notă caracteristică peisajului în care se încadrează armonios.

De asemenea, călătorul ce poposeşte aici va admira, de bună seamă, frumosul port al localnicilor, dominat de culorile roşu şi albastru, sau al iei la care se disting verdele, albastrul, roşul şi movul.

Dorna și Negrișoara, cu ape limpezi de munte sunt săgetate de păstrăvi şi lipani, uneori şi de scobar care urcă până aici.

 

Trasee turistice

 

Iubitorii de drumeţii pot ajunge uşor în Parcul Naţional Călimani pentru a admira frumuseţea formaţiunilor stâncoase ale rezervaţiei geologice “12 Apostoli” înconjurate de minunatele peisaje din Munţii Călimani. Activitatea vulcanică şi ulterior a agenţilor externi a dus la crearea unor forme stâncoase deosebite care au inspirat atât folclorul local cât şi cultul religios ortodox. Numeroase din aceste minunăţii au denumiri atât folclorice cât şi religioase. În apropiere, la poalele Vf. Lucaciu (1.770 m), este construită o mânăstire, la care se poate ajunge şi cu mijloace auto urmând un drum forestier din satul Poiana Negrii.

Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf. Ouşoru – M-ţii Suhard (1.639 m), de unde se poate admira toată Depresiunea Dornelor. Din înălţimea vârfului Ouşoru, întreaga depresiunea se prezintă sub forma unui relief vălurit, cu altitudini medii de 800 – 900 m, constituind o „oază” de relaxare benefică organismului uman.

Tot aici trebuie să menționăm că timp de două zile la sfârşitul lunii iulie, în bazinul Dornelor se au loc spectacole, concursuri sportive, expoziţii, simpozioane şi distracţie cât încape. Nota de ansamblu a manifestării este dată de specificul folcloric şi de cel religios (evenimentul este prilejuit de sărbătorirea hramului bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din localitate).

În această perioadă, în parcul comunei se desfăşoară un târg cu specific folcloric unde meşterii bucovineni îşi etalează produsele realizate manual şi cu migală. La Căminul Cultural are loc o expoziţie de carte. Cu ocazia acestei sărbători cu iz local vor fi desemnaţi şi cetăţenii de onoare ai Dornei Candrenilor pentru anul în curs, cărora li se vor înmâna diplome de onoare. Prin aceste activități, vizitatorii au ocazia să se familiarizeze cu obiceiurile bucovinene ce fac zona candrenilor atât de specială.

 

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.