Drăgușanul în Bukowina lui Invers

”Încă o vorbă numai și m-am dus:
– Povestea asta are rădăcina-n …sus!
Nemernicia nu-i a unui singur pervers,
Aici mai multe lucruri sunt pe …invers.”

Văzând frăsuiala celor două instituții în ceea ce-l privește pe numitul impostor drăgușanul ion, cunoscând sistemul greoi și incompetența conducătorilor actuali, am hotărât să venim în sprijinul ștabilor atotcunoscători, valoroși și malefici și să le dăm un capăt de ață, câteva repere, de unde să pornească în analiza sesizării noastre, în conformitate cu ATRIBUȚIILE lor de SERVICIU (bineînțeles – necunoscute lor!) respectiv cu prevederile art. 558 din OUG nr. 57/2019 prin care Consiliul Județean Suceava avea obligația de a coordona, controla și monitoriza respectarea NORMELOR de CONDUITĂ de către personalul CONTRACTUAL din aparatul propriu sau din instituțiile aflate în subordine, coordonare sau sub autoritate:

  1. A se verifica la Casa de Pensii dacă Ion Drăgușanul figurează ca pensionar. În cazul unui răspuns afirmativ decizia de prelungire a contractului individual de muncă este nulă, iar salariatului îi încetează contractul în conformitate cu punctul 36 din decizia nr. 387/2018 a Curții Constituționale;
  2. A se verifica dacă Contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul Centrului Cultural ”Bucovina” prevede prelungirea CIM cu până la 3 ani;
  3. A se verifica dacă prelungirea a fost stipulată și în CIM conform art 56 alin 4 din Codul muncii;
  4. A se verifica încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a personalului contractual din administrația publică conform art. 368 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ (a se consulta faptele cercetate prin raportarea acestora la art. 368, la Codul de conduită al Centrului Cultural Bucovina și la Regulamentul de ordine internă);
  5. A se verifica dacă Ion Drăgușanul a obținut acordul deținătorului/ organizatorului/ finanțatorului unor proiecte culturale publice și a adus la cunoștiința acestora, în scris, înregistrarea mărcii la OSIM pe alți proprietari; ceea ce se constituie ca faptă ilicită ce se încadrează în răspunderea juridică prevăzută de art. 563-566 din OUG nr. 57/2019;
  6. A se verifica dacă au fost bugetate corect proiectele culturale ale CCB și CJ Suceava, urmare a faptului că Ion Drăgușanul a indus în eroare instituția publică în cazul proiectelor a căror marcă era deja înregistrată pe Asociația Culturală ”Bucovina Viitoare” (facem referire la proiectele ce trebuiau finanțate în temeiul altei legislații, respectiv a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general);
  7. A se verifica proiectele culturale menționate în fișa de post a salariatului Ion Drăgușanul și care nu s-au organizat la nivelul anului 2020, datorită pandemiei. Cu ce s-a încărcat fișa salariatului la nivelul anului 2020 și 2021 pentru a putea fi justificată norma de muncă, salariul primit și prelungirea CIM?;

Atenționăm! a nu se face acte adiționale, înscrieri ori documente retroactiv – falsuri antedatate pe numerele libere lăsate în Registru – precum fostul manager Viorel Varvaroi&Comp care este cercetat pentru astfel de aspecte, fiind începută urmărirea penală pentru fals în acte oficiale și uz de fals;

Unde vor fi dubii, vom cere expertiza grafologică și a autenticității în ceea ce privește vechimea documentului;

Bombă! Reprezentanții CJ Suceava nu doar că nu cunosc prev. art. 558 din OUG nr. 57/2019 în privința obligației de a coordona, controla și monitoriza respectarea NORMELOR de CONDUITĂ de către personalul contractual din instituțiile aflate în subordine, dar la nivelul acestei instituții NU S-AU RESPECTAT NICIODATĂ reglementările Ordonanței nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale;

Cum ne-am dat seama de frăsuiala ștabilor incompetenți? iată mai jos:

ion dragusanul 3

01.03.2021. Răspuns al celor două ”instituții de cartier”, nu de județ, privind stadiul cercetărilor în 2 săptămâni

Chiar și așa, totuși, este un pas în plus spre normalitate și transparență a actului decizional. În decursul vremii, noi am mai făcut solicitări către această instituție publică&publică îmbibată cu infractori. Veți vedea mai jos, răspunsurile jenante și ilegale ale celor din Clanul mafiot Drăgușanul (superiorii săi direcți fiind autori morali, complici și beneficiari ai fărădelegilor comise de impostor) care nu au făcut decât ca, prin abuz, să ascundă documente de interes public sub diferite pretexte.

ion dragusanul 4

în decursul vremii: Răspunsuri JENANTE ale conducerii Centrului Cultural al inculturii și ilegalităților

În vreme ce dezbaterea Dragusanul.ro merge mai departe, spre cele necesare, ca un proces-verbal de constatare și sancționare a imposturii, în timp ce împricinatul Ion dă semne de aiureală și s-a oprit cu duioșiile nespecifice la Șfârcăuți (conform gazeta sa de perete…), o doamnă ale cărei bune intenții nu le contestăm de la început, face o constatare care merită discutată, un pic, fără a face un capăt de țară…

Flutur l-a găsit moștenire de la Gavril Mârza. Doar că a fost fraier și i-a cedat și el la șmenurile lui…

”Kliupa și internetul
Au făcut poetul!
La marea cultură
Mare-i cine fură…”

Mai întâi, aquiesăm și noi că doamna cu pricina e din categoria celor care puteau să facă ceva ca să scape de agentul de partid și de stat, însă a lăsat, și ea, lucrurile să se ducă în direcția binecunoscută românului: „…ia-l de pe mine, că-l omor!

Dar, da, Mârza Gavril este cel care l-a resuscitat pe semidoctul despre care discutăm, el se afla undeva la baza unei piramide, în secțiunea care corespundea atunci unui rezervor ocult de cadre devotate unei concepții, unei ideologii, sau măcar prezumate a fi…

Până la Mârza, Gâză Drăgușanul suferise de simptomele specifice activiștilor și agenților ronini, adecă samurai rămași fără stăpâni… Norocul său de început (de început de regim, desigur…) a fost că cine trebuia a descoperit rapid un material rezidual care subzista în anii ’90, pericolul legionar, în care dumnealui trecea drept expert, fiindcă nu cu mulți ani în urmă își vânduse expertiza, cel mai probabil cu îndemnizația lui Juda, ajustată/indexată cu rata inflației…

”Când ies bani din cizmărie,
Faci pantofi, nu vorbărie,
Dar când lumea-i pe invers,
Mai tragi și tu câte-un vers.”

În plus, nu mulți știu (sau au uitat…) că, imediat după 25 decembrie 1989, unii au început să trăiască bine, învățând și făcând lucruri noi, cum se face în capitalism, mai ales în vreme de confuzie, când una se vedea și alta era, de fapt, ca în bancul cu Maria care spăla rufele la râu, dar în apă se vedea invers

”Da, un vers precum ciocanul
Pe opera lui Drăgușanul!
Să o debaraseze, cu lopata,
Un fluture, când o fi gata!”

Mai pe șleau: conturile UTC au rămas deschise, atenție, până pe 31 decembrie 1989, iar acolo erau bani, nu glumă, că UTC-ul era chiabur, cum era și ăl batrân, adecă PCR… Toți aceia care au avut acces la acele conturi, atunci când vechiul regim era încă pe năsălie iar cel nou încă era în mintea copiilor, s-au îmbogațit, mari uteciști cu funcții de răspundere la nivel local și central au devenit, peste noapte, capitaliști, după un model foarte sovietic și foarte capitalist, că ce faci tu, dacă nu ai nici capitaliști nici capital? Le dai capital unor aleși pe sprânceană, îi pui să facă ziare, să se erijeze în directori de opinie, le faci partide umaniste, flenduriste, kufuriste, agrare, fițuici care se adresează, neapărat, tinerilor revoluției, alte năzdrăvănii…

”Din albinari cică mă trag –
Oameni de treabă să fi fost
Ce n-au vreo vină că eu rag
Și nu-s decât un trântor prost.”

Nu recunoașteți nimic din toate acestea la Suceava? Ei, în acest magmatic capitalism de cumetrie care tomnai („tomnai de aceea…” zicea tov. N.C., ăl bătrân…) se năștea și la Suceava, domnul Gâză (Drăgușanul) câștiga și el un ban gross și ca slugă și ca freelancer, mai pârând legiunea, mai cultivându-i pe legionarii intelectuali, care făceau un fel de extremism de dreapta peripatetic, se plimbau în grup prin centrul Sucevei și amenințau bazele democrației domnului Iliescu, țipând unii la alții și dând din mâini, codreniștii cu brigadiriștii…

Dar, de fapt, ce mai rămăsese din ei, după ce i-au zdrobit și stors, mai întâi Teohari Georgescu & cetățenii români de etnie irlandeză de la Suceava, respectiv domnii veniți pe turela taxiului sovietic, adecă Popigg Isaac, Fuchs Jakob, Rukhenstein Israel, Bacal David, Segal Sandor, Evgheni Nikolaiev, mulți alții, cu ai căror urmași sau afini comemorează domnul Gâză (Drăgușanul), acuma, ca proiect cultural generator de derogare zemoasă, „arderea cărților”, cetind câte o poezie lirică la Corlata, în sfidarea spiritului unui pretins poet de extremă dreaptă, nu-i așa, Radu Gyr, să zicem…

Apoi, storși încă o dată de către Drăghici, să le iasă pe nas și esența de tescovină care le mai rămăsese în oase, erau acolo – nu-i așa domnu’ Gâză – unii ca Turtureanu, Oniga, Frumosu, Dumbrăveanu, pasul și bășina, dar ce bășini extremiste, însă ei mai scriau și poezii, trebuia să se ocupe cineva și de corectura lor, în sensul îndrumarului ortografic, ortoepic și de punctuație al partidului, nu?

Un stol de măcăleandri se afla chiar printre ei, la șpațir, era unul cu nasul ascuțit de care însă nici brigadiriștii, nici codreniștii, nu mai țineau cont când se înfierbântau… Însă expertul în materie, care plutea peste ei ca spiritul lui Manitu și care nu se vedea, deoarece plutea, precum cuvântul, peste ape, era cine era, un specialist format la școala de cadre puternice de la uzinele Vulcan, cu ce mai era pe-acolo…

”Unii cititori ezită
Îi zic și gâză dar si vită!
La mijloc, însă, e o taină mare:
Și gâza-i vită, dar cu derogare!”

Deci, înainte de se intabula, și el, cu poncifele legionare, cu martirii, cu mărturisitorii, cu troițele, cu săculețul cu pământ, cu inepțiile, cu manuscrisele de sertar, cu expozițiile, vernisajele – toate cele de verde, Gâză (Drăgușanul) a fost vigilența întruchipată, întrucât, în timp ce tinerii legionari de la Câmpulung defilau la Câmpulung, cu centură și diagonală, cu cămașa verde și cântau „Sfântă tinerețe legionară”, dumnealui a și publicat pozele cu faptele de mai sus, i le-a dat „un securist” sau nu mai știe cine, zice el, adecă a fost o întâmplare, un noroc de ziarist matur, fără angajament, mă-nțelegi…

Încă nu ieșise din noroiul gros al al celui de-al 1,5-lea mandat al lui Iliescu, 1990-1996, că au venit dreptacii întruniți, ăia se păruiau între ei, internetul era încă în fașă, în laboratoarele imperialiștilor americani, ce ne facem fetelor? A slăbit și chinga la legionari, care mai rămăsese cât-de-cât vioi și nu aveau bani nici de diagonală, d’apoi de cămașă verde, toată expertiza sa în materie începea să pută a doi bani…

”Mult mă mir și-i de mirare
Cum de vita asta mare
Se mai ține pe picioare –
Cred că-i nesimțită tare”

Noroc că mai erau fraieri de fraierit, însă el avea nevoie de un peculiu, de ceva ca o vacă de muls pentru serviciile sale, că din ce să trăiască, din ce să mănânce și gura lui dintr-o vacă slabă și costelivă, fără pășune proprie, ce să mai faci cu legionarii care erau mai puțini decât degetele de la o mână prin centrul Sucevei, ce marșuri să mai facă ăștia, altul decât spre cimitirul Pacea?

Ei și, unde nu dădu Dumnezeu un ucaz de se întoarse, pentru ultima oară, ca pentru întâia oară, regimul lui Ilici și veni și domnu’ Gavril Mârza la CJ al PSD, bântuit de grija pădurilor și a popilor… Și cum fu el, Gâză (Drăgușanul), rechemat sub arme (arme în sensul cel mai larg, adecă arma scrisului cu pseudonim/nume conspirativ dar și a vocalizelor, după băutul ouălor adversarilor, pe stomacul gol, pe inima goală…) ca să-l biruie pe Pimen-Zainea, cel care a făcut mare deranj cu invitarea regelui Mihai la Putna…

Acela, mandatul cel dintâi al lui Gavril Mârza, în care Gâză (Drăgușanul) își văzu, ca Moise, visul cu ochii, în zare s-a dezvăluit pământul roditor al Centrului de Tradiții (actual Centrul Cultural Bucovina), care încă nu exista dar urma să existe, după ce ar fi săvârșit faptele care i se cereau…

”Apar îndată toți ciumeții,
Aplaudacii și postacii, cântăreții,
Cu toții vin de pe coclauri –
Rahatul e pe post de lauri…”

Așa a scris el „Istoria uitată și iertată a averilor mănăstirești”, ediția ne-revizuită, în care punea cap la cap, pentru publicul tabula rasa, toate spaimele regimului etatist, la orizont se profila și investitorul strategic Schweighofer care nu putea să colaboreze cu altcineva decât cu statul în belirea codrilor Bukowinei, deoarece era, nu-i așa, o afacere de stat, să jupoaie pădurile din punctul în care fuseseră lăsate de statul austriac, în grabă, în 1918, statului român

”Unde te uiți,
De la Tihuța, peste munți
Și de la Șfârcăuți la Mlenăuți,
Toate le mută Gâză, pe bani mulți…”

Acea broșură plină de infamii și inepții este și astăzi abecedarul și biblia contestatarilor pretențiilor Arhieopiscopiei Sucevei și Radauților, a demonizatorilor lui Pimen…

Însă mai trebuie precizat că deși Mârza l-a scos în lume, nu a facut-o de capul lui…

Apogeul, fără a intra în amănunte acum, îl va atinge în mandatele lui Flutur, între care se va afla și mandatul nevrednicului Nechifor, ca imitație de Flutur.

”Că ieși pe șantier
Politicianul – inginer,
Gospodar pe un județ,
Cu lopata de coteț…

Tot așa și angajatul,
Iese pe net cu greblatul –
Nici o noimă, doar rahat
În scrisul lui de furat!”

În rezumat, foarte pe fugă, deoarece subiectul este mult mai vast, Gâză (Drăgușanul) s-a ridicat pe un piedestal de gunoaie rămase din comunism, a trecut în regimul pretins democratic de după 1989 ca marmura, și s-a îmbârligat cu toți ocupanții fotoliului de la Consiliul Județean, procurându-le acelora servicii și prestații care i-au fost plătite cu sinecuroiul de la Centrul Cultural Bucovina, de unde s-a adăpat / branșat la țuțuroiul cu bani publici, cu fărădelegea pre lege călcând…

”Fratele Ursu, de prin crâng,
Cu anteriu și spadă și nătâng,
Vine cu citrice la vorbitor,
Topit de-al rockului sucevean dor.”

Cum o să se lepede de el  ctitorii dar și adăugitorii săi când el însuși este parte din sistem și, cine știe, poate egal sau superior în grad și funcție celor cărora noi le cerem să nu se facă că nu văd, nu aud…

Dl Flutur nu vrea să ia notă de mizeriile lui Gâză (Drăgușanul):

”Flutur Gheorghe, cum se știe,
E feșter cu pălărie,
Dar cum nu-i cu feșteria,
Nu-i nici de ”Jos pălăria!”.

Derogările le are pentru că i le-au dat, pe semnătura lor, doi miniștri maghiari, din guverne cu orientare politică perfect opusă… Vă imaginați că vreun fost ministru al UDMR ar fi întrebat, măcar în glumă, cine i le-a cerut și de ce?

Toate matrapazlâcurile, incompatibilitățile, conflictele de interese s-au făcut, în cazul său, cu bani și întoarcerea capului din partea prim-secretarilor CJ ai PDL/PSD Suceava…

Pălăria lu’ Don’ Flutur:

”Barbă cu cravata lată,
Cu mustață și chelie,
N-are mamă, n-are tată
De gardă la pălărie.”

Este dumnealui tămâie, dă cu oiștea-n gard de sărac cu duhul, ei și ce? Se face gaură în cer, grija asta avem noi acuma, a culturalizării maselor?

Dacă Cetatea de Scaun a Sucevei a rămas așa cum este, plouată, ninsă, o să se prăbușească acuma că se mai pișă unii pe zidurile sale, o dată pe an?

O să sughită copilul dumitale, cititorule, și n-o să mai poată să-și citească mail-urile pe telefon deoarece o să confunde „auspicii” cu „ospicii” sau „a pertracta” cu „a petrece”?

Că de unde să-i dăm noi altă vacă de muls când e așa o înghesuială, dar iaca, și la alte subordonate se vor da în vileag…
Precum și alte acte și fapte de stat și de partid, cum s-or vedea ele și vor rămâne tot așa/pesemne că-i iarna grea…

”La CCB a fost …fluturat
Un nou de ispravă bărbat
Care, dovadă de cultură, a dat
Cu virgula între subiect și predicat.”

Nici nu este de mirare, nu este nici o surpriză ce se va întâmpla cu cercetarea disciplinară! Nu te poți aștepta ca tocmai beneficiarii abuzurilor și fărădelegilor comise de Gâză (Drăgușanul), în fapt, autorii săi morali, complicii săi, să stea strâmb și să judece drept!

”Bucovina-i o tarabă
Și negustorim cuvinte –
Degeaba tragi de Barbă,
Mărite Președinte!”

Pe de altă parte, acest demers jurnalistic este în continuare foarte util, după ce opinia publică va ști, cu amănunte, cine este personajul care a creat false mituri, a distrus reputații dar și simboluri sacre, a comis blasfemii la comandă sau din proprie inițiativă, ca rezultat al sărăciei sale cu duhul, al sociopatiei care îl afectează în comportament, atunci și cei care îl girează și se fac că nu văd/nu aud, cei trei (ei, sunt mai mulți…) …vor răspunde, mai devreme sau mai târziu, nu vor putea spune că nu au știut!

”Maestre, nu v-am întrebat
Dacă din „barbă” s-a făcut „bărbat”,
Din Flutur – molie, din ursu – nicovală
Din Gâză – erudit, cu deficit de școală…”

ion dragusanul 1

cei trei (ei, sunt mai mulți…)

Există, în afara unei judecăți imanente, dincolo de reprezentarea pe care o are Gâză (Drăgușanul) despre răspundere și judecată, și judecăți pământești, unele foarte aspre, care încep cu disprețul public

”Ori la Aiud, de nu la Botoșani,
Să scrie și pe-acolo vreo câțiva ani
Mitologii datini și antichități
Găsite de procurori prin contabilități.”

Apoi, că tot veni vorba: Gâză (Drăgușanul) a făcut și face în continuare proba implicării sale în slujba unor interese străine! Legăturile sale cu anumite servicii (publice…), cele care au început înainte de 1989 și se continuă astăzi, nu pot fi ocolite… Nu doar din găinării și dat cu jula la licitații și atribuiri directe se nutrește, el are trădarea în structura sa, acest lucru se va spune, indiferent cine își bagă coada.

Există un sistem din care fac parte și cei care îl protejează, nu are rost să schimbi câinele care este turbat dar îți linge mâna…

”Mutația-i o mânăreală
Ce presupune multă cheltuială
În care nu câștigă vasăzică altul
Decât… același Gâză – mutantul.”

Greșelile pe care le-a comis și le comite față de Bucovina nu sunt, nu țin, doar de gramatică și ortografie, de mistificare și confuzii școlărești… Ele sunt expresia unei anumite atitudini străine de interesele populației românești, ale poporului român, sunt intenționate și provin din arsenalul propagandistic al unor entități străine… Au valoare principială, nu sunt simple găinării din care își procură un dobitoc ceva bani de fân, ele sunt sau nu infracțiuni sau contravenții, dar sunt, în primul rând, atentate la starea unei nații, atentate comise de către cineva ieșit din patronaje animate de bune ospicii

Cum să n-aibe Gâză spor,
Zice Flutur, spre popor:

Degeaba-i căutați defecte,
La el și hibele-s perfecte!
De i le-ați căuta cu lupa,
Voi cu cartea, eu cu kliupa!

Notă: Tree caliper (Kluppe) A tree caliper is a special caliper to measure the diameter at breast height of a tree.

ion dragusanul 2

În norodul lui Gheorghe Flutur se zice: „Pădurea plătește!”, cu referire la viloacele feșterești (donate agramat la ”fice” cu un singur ”i”), un gen aparte de viloace + hacienda, oficial făcute cu donații de la cumnați care lucrează la Germania, la cules sparanghel și hasmațuki.

ion dragusanul 33

Fotografia zilei – Gara Verești (nod feroviar) a CCB – Ori la Aiud, de nu la Botoșani, Să scrie și pe-acolo vreo câțiva ani!

”Dar, Domnilor, să revenim:
Avem pe ordinea de zi un caz ciudat.
E timpul să judecăm, să ne lămurim:
Gîză e om de cultură sau om de kkat?”

Atunci când vă apucă mila ori lehamitea, amintiți-vă, vă rugăm frumos, de  politically correct și atacurile suburbane la adresa unor doamne, domni, ierarhi bisericești, instituții, simboluri naționale – Click AICI!. O listă ce se va actualiza pe parcursul investigațiilor noastre!

Fiți cu ochii pe Noi, pentru că noi vi-i deschidem!

unii citesc și adorm.

alții citesc și se trezesc…

Spargem tiparele presei sucevene! Râdem și, în același timp, descoperim infractori!

 

Cu sprijinul: Mugur Ciumică, Marian Theresia Augusta

…și colectivul tehnic al Ziarului Ducatu’ Bukowina LIKE!

lista autori Bukowina lui Invers

siglă autori Bukowina lui Invers

16 Responses

  1. Maestrul Orbovanu

    O parafrază

    Petru Groza cel sinistru
    Și-a făcut boul ministru –
    Gheorghe Flutur, mai culant,
    Își ține boul consultant.

    Răspunde
  2. Mugur_Ciumica

    Maestre Orbovanu,propun o varianta despre care sper ca va repurta succesuri,la publicul neafiliat:
    Petru Groza,mai sinistru
    Si-a facut boul ministru..
    Flutur,dupa petractari,
    I-a dat fan si derogari…

    Răspunde
  3. Maestrul Orbovanu

    Istorii:

    Gavril Mârza, un baron,
    L-a inventat pe Ion,
    Iar ducele bucovinean
    I-a făcut loc lângă ciolan.

    Răspunde
  4. atenisoaiei g

    Mare duce printre baroni,
    Flutur are un batalion de Ioni.
    Între eu strălucește Ionică –
    Gură mare, minte mică.

    Răspunde
  5. Maestrul Orbovanu

    Adevărul e că mai toți Ionii lui Ghiță
    Strălucesc precum fânu-n căpiță.
    Noroc de culturalul Ionică,
    Cel cu buzunar mare și mintea puțintică.

    Răspunde
  6. Maestrul Orbovanu

    Să-mi fie iertat că uneori,
    Iubite cititor, dau și erori,
    Dar e foarte ușor de ratat
    Când vizezi personaje de kkat.

    Răspunde
    • Mugur_Ciumica

      Adevaru’ adevărat
      E ca Gaza-i derogat!
      Dar si Andi e băgat
      Insa el e doar drogat!

      Răspunde
  7. Mugur_Ciumica

    El stie carte, câta au uitat
    Mârza si Flutur împreună
    Sub bune-ospicii s-a intabulat
    Ca sa le fie arendaș si sculă bună…

    Răspunde
  8. Mugur_Ciumica

    El pretinde ca nu bea,
    In fine,e o veste bună..
    Dar am o bănuială,ca ceva
    Tot bea:anume mătrăgună!

    Răspunde
  9. atenisoaiei g

    Semiparafrază (precum semidoct):

    Totul e butaforie
    Din ițari până în ie,
    Totul e monedă calpă
    De la creștet până-n talpă
    Și real precum ogorul
    E doar Gîză impostorul.

    Și mă tem ca-i ce rămâne,
    Dl Gheeorghe, după tine!

    Răspunde
  10. gică

    Vai, ce valuri de poezie,
    Veritabilă și vie!
    Un cenaclu-adevărat
    Omagiază liric un rahat!

    Răspunde
  11. g.c.

    Un rahat, da domu gică,
    Dar rahatul cel vizat
    Nu-i oricare vasă zică,
    Ci-i chiar un mare rahat!

    Răspunde
  12. Maestrul Orbovanu

    Portret de pelasg

    Un aspect rufos, jigărit,
    De cal țigănesc mort și prăjit,
    Capul – o fesă scofâlcită
    Uitată la soare neacoperită.

    Răspunde
  13. Corina

    Vorbește scremut, poticnit,
    Își suge gingia necontenit,
    Se-ntoarce de-o mie de ori
    Să-ți spună banalități și orori.

    Răspunde
  14. gicu m

    Ce-ar mai fi dat cu buzduganul
    Oricare Vodă în vicleanul!
    Dar Vodă nu mai e și nu-i,
    Cetatea a rămas a nimănui,
    S-o urineze Gâză și ai lui…

    Răspunde

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.