În introducere, Gina Puică, titulara lectoratului, a prezentat și argumentat tematica aleasă pentru această masă rotundă. Plecând de la constatarea că discuțiile despre Eminescu se cantonează prea adesea la destinul românesc al operei, gazda evenimentului a reliefat necesitatea considerării mai atente a receptării în alte spații și limbi a operei poetului național român (tradus în peste 80 de limbi), insistând de asemenea asupra importanței simbolice a orașului de desfășurare a evenimentului: Cernăuți, orașul lui Eminescu și un oraș de fertile interferențe, multicultural prin excelență. Dată fiind vastitatea temei, Gina Puică a anunțat că masa rotundă de sâmbătă va avea una sau mai multe continuări, comunicările acestei prime ediții fiind majoritar axate pe spațiul cernăuțean și mai larg ucrainean.
Invitatul special al mesei rotunde a fost Consulul general al României la Cernăuți, Elenora Moldovan, care într-o amplă alocuțiune, a vorbit în calitate de diplomat, de istoric, dar și de persoană cunoscătoare a celor două spații, românesc și ucrainean. Referindu-se atât la opera lui Mihai Eminescu, cât și la cea a lui Taras Șevcenko, insuficient cunoscute în Ucraina, respectiv în România, Eleonora Moldovan a pledat mai pe larg întru mai buna cunoaștere reciprocă a celor două popoare vecine, strâns legate prin numeroase fapte de cultură din prezent și din trecut. Comunicările științifice care au urmat au întărit argumentele diplomatului român.
Scriitorul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, a prezentat o panoramă a traducerilor din opera eminesciană publicate în lume, oferind numeroase informații detaliate despre traducerile efectuate în spațiul slav, cu precădere în Ucraina. Ilie Popescu, conferențiar doctor, cadru didactic vreme îndelungată la Catedra de filologie română și clasică a Universității Naționale „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți, a revenit asupra experiențelor sale de dascăl, în care opera eminesciană i-a servit adesea drept ghid.
Volodymyr Antofiychuk, profesor doctor la Catedra de filologie ucraineană a Universității cernăuțene și profesor Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a oferit o comunicare comparatistă, urmărind felul în care rugăciunea și psalmul sunt tratate poetic de Taras Șevcenko, respectiv de Mihai Eminescu.
Apoi Cristinia Paladian, lector doctor la Catedra de filologie română și clasică a Universității din Cernăuți, s-a aplecat asupra traducerilor în limba ucraineană a textelor eminesciene din perspectiva prozodiei, insistând asupra felului în care a fost transpus poemul „Sara pe deal”, text de o muzicalitate desăvârșită, emanată din structura prozodică extrem de complexă.
Spre finalul mesei rotunde, Inessa Krasnokutska, lector la Catedra de matematică a Universității Naționale „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți și cursantă a lectoratului de limbă română, a oferit o emoționantă lectură în limba română a poemului eminescian „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.
Evenimentul a fost unanim salutat de public și de invitați ca fiind unul care a permis deschiderea spre agora a microcosmosului academic.
Lasa un raspuns